Ungaria a anulat ieri o licitaţie pentru vânzarea de obligaţiuni pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână din cauza preţului ridicat cerut de investitori, iar forintul s-a depreciat la un nou minim record în raport cu euro, în condiţiile în care pieţele se tem că Budapesta şi instituţiile financiare internaţionale nu vor ajunge prea curând la un acord de asistenţă financiară, scrie presa internaţională.
Anularea licitaţiei vine după ce guvernul ungar a împrumutat marţi 45 miliarde forinţi (140 milioane euro) printr-o emisiune de titluri de trezorerie cu maturitatea la trei luni cu un randament mediu de 7,67%, cel mai ridicat din august 2009 pentru astfel de titluri.
Cursul forint/euro a atins 319,4 forinţi/euro, potrivit Bloomberg.
Comisia Europeană şi FMI au întrerupt intempestiv anul trecut discuţiile cu guvernul ungar, reprezentanţii instituţiilor fiind nemulţumiţi de mai multe legi adoptate de executivul de la Budapesta, în principal de un proiect care subminează independenţa băncii centrale şi creşte controlul guvernului asupra politicii monetare.
Legile au fost aprobate de parlament pe 30 decembrie, iar purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Olivier Bailly a declarat marţi că executivul UE nu intenţionează, în prezent, să reia discuţiile cu Ungaria.
Ratingul Ungariei a fost retrogradat la "junk" de două dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară, respectiv S&P şi Moody's.
Spre deosebire de Ungaria, Germania, cea mai mare economie europeană, a reuşit să vândă ieri obligaţiuni pe zece ani în valoare de 4 miliarde euro la un randament în scădere uşoară. Emisiunea nu a fost suprasubscrisă de investitori, Bundesbank păstrând titluri de un miliard de euro pentru a le vinde ulterior pe piaţa secundară, practică obişnuită pentru bancă. Randamentul titlurilor a coborât de la 1,98% în noiembrie la 1,95%, potrivit MarketWatch. Vânzarea de obligaţiuni, considerată un succes, este prima din acest an pentru Germania.
Le Monde: De ce statele se împrumută la costuri de 600 de ori mai mari decât băncile?
În timpul crizei financiare, Rezerva Federală a SUA a împrumutat băncilor cu probleme 1.200 miliare de euro la dobânda extrem de scăzută de 0,01%, scrie publicaţia franceză. În Europa, populaţia trebuie să suporte planurile de austeritate impuse de guverne cărora investitorii sunt dispuşi să le împrumute foarte puţin la randamente mai mici de 6% sau chiar 9%. Asfixiate de aceste costuri, guvernele sunt "obligate" să taie din pensii, salarii şi investiţii, ceea ce duce la creşterea şomajului. Este normal, însă, ca băncile să beneficieze de împrumuturi la dobânzi de 0,01%, iar statele să fie obligate să se finanţeze de 600 de ori mai scump?, se întreabă Le Monde.
"A fi guvernat de bani organizaţi este la fel de periculos ca a fi condus de crima organizată", afirma Roosevelt.
Publicaţia propune şi o soluţie, ca BCE, care nu poate finanţa direct guvernele, să împrumute fără limită unor structuri precum Banca Europeană de Investiţii, care la rândul lor pot credita foarte ieftin statele pentru rambursarea datoriilor vechi. Acest mecanism ar respecta regulile BCE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
