Business Internaţional

Profeţiile apocaliptice au dat greş anul acesta pentru zona euro, dar riscuri sunt. Unul dintre cele mai mari este sistemul bancar şubred

no title

„Profeţiile” economistului Nouriel Roubini, devenit celebru pentru că a anticipat criza subprime din SUA şi criza economică şi financiară mondială care a urmat: Mai 2012. Alegerile anticipate din Grecia vor fi câştigate de Coaliţia Stângii Radicale (Syriza), formaţiune care nu se va înţelege cu reprezentanţii creditorilor internaţionali, iar Grecia va ajunge în încetare de plăţi şi va ieşi din zona euro. Martie 2012. Portugalia va fi următorul stat după Grecia care va restructura datoriile şi va fi nevoit, la fel ca statul elen, să părăsească zona euro. Ianuarie 2012. Grecia va ieşi din zona euro în următoarele 12 luni şi ar putea fi urmată în curând de Portugalia. Iunie 2011. Economia mondială ar putea fi ameninţată din 2013 de „o furtună perfectă“, care s-ar putea forma prin combinarea problemelor fiscale din SUA, încetinirea ritmului de dezvoltare din China, restructurarea datoriilor suverane în Europa şi stagnarea din Japonia.

Autor: Bogdan Cojocaru

04.12.2012, 00:06 1720

În urmă cu un an ideea unui eurogeddon fascina şi înspăimânta lumea financiară. Bancherii, mulţi din cele mai mari centre financiare euro­pene, Londra şi Frankfurt, îşi făceau planuri în anticiparea ieşirii Greciei din zona euro până la sfârşitul acestui an. La Banca Angliei, mulţi oficiali au fost convinşi că zona euro se va destrăma până în Crăciunul trecut şi continuă să fie sceptici. Publicul a fost bombardat constant cu "profeţii" eco­nomice apocaliptice, venite chiar din partea unor economişti reputaţi, precum Nouriel Roubini, care în ianuarie profeţea că statul elen va părăsi uniunea monetară în nu mai mult de 12 luni, urmată de Portugalia. Euro însă a rezistat, şi este mai puternic decât dolarul, iar Grecia urmează în continuare calea reformelor, în­cu­rajată de deter­mi­narea liderilor europeni de a păstra unitatea zonei euro. Dacă nu de profeţii, atunci de ce ar trebui să ne temem în realitate?

Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, unele dintre cele mai mari economii din zona euro, sunt la cele mai reduse niveluri de după mijlocul anului trecut, iar Irlanda îşi deschide din nou cale spre pieţele de finanţare internaţionale, la care va avea acces deplin probabil de anul viitor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, printr-o serie de ajustări aduse celui de-al doilea program de bailout, liderii zonei euro au evitat ieşirea Greciei din uniunea monetară cel puţin pe termen scurt. Totodată, investitorii, încurajaţi de strategia anticriză a zonei euro, care presupune alimentarea pieţelor cu sume uriaşe, par să aibă din nou încredere în uniunea monetară şi achiziţionează datorii ale ţărilor periferice.

"Grexitul" nu mai este la modă

Dacă anul trecut cei care se împotriveau "credinţei" în apocalipsa euro erau rapid catalogaţi ca eurofili naivi, acum este greu de găsit un bancher sau oficial care să fie convins că zona euro se va destrăma anul viitor. Banca Angliei vede în continuare riscuri, dar acestea sunt pe termen mediu. Banca americană Citigroup, al cărei economist-şef Willem Buiter a "inventat" termenul de Grexit, şi-a modificat scenariile şi vede mai multă lumină în criza Greciei, estimând acum o probabilitate mai mică, de 60%, ca acest stat să renunţe la euro. Grexitul ar veni, de asemenea, mai târziu, în 2014. Modificări mai mari ar fi adus banca la limita pericolului, notează WSJ.

Criza zonei euro este departe de a se fi terminat, aşa cum a avertizat preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi. Dacă profeţiile apocaliptice pentru anul acesta nu s-au împlinit, aceasta nu înseamnă că viitorul nu poate fi sumbru. Unii analişti, ca şi Draghi, spun că actualul calm de pe pieţe este periculos deoarece i-ar putea face pe liderii europeni să se relaxeze când în faţă încep să se adune norii unei noi furtuni. Zona euro a mers anul acesta pe un drum mai prost decât au avertizat mulţi dintre cei mai pesimişti "profeţi". Erodate de auste­ritate, multe economii au intrat în recesiune, iar cea a Greciei pare să fi intrat într-un hău fără fund.

Zona euro este hotărâtă să-şi menţină unitatea

Dar zona euro nu s-a prăbuşit. Unde-au greşit profeţii? Ei au subestimat hotărârea BCE, condusă de la venirea lui Draghi în stilul american al intervenţiilor rapide, directe şi în forţă, de a evita catastrofa şi voinţa politică , atât în miezul zonei euro, cât şi la periferie, de a păstra intactă uniunea.

Evoluţiile de până acum au demonstrat că scenariul care stă la baza multor profeţii sumbre este greşit. Mulţi profeţi pesimişti au presupus că amploarea devalorizării in­terne, adică a ajustărilor economice prin intermediul reducerii preţurilor şi salariilor, necesare pentru a face mai competitive economiile periferice va fi prea mare pentru a putea fi suportată într-o democraţie modernă. Pentru ei, singura alternativă la destrămarea zonei euro ar fi o uniune fiscală şi politică totală bazată pe colecti­vizarea datoriilor şi transferuri fiscale ma­sive pro­babil imposibil de realizat.

Probabil cea mai mare descoperire a anului pentru zona euro este cât de mult pot rezista statele membre cu probleme la devalorizarea internă. Zona euro a depăşit anul acesta toate impasurile politice, sub ghidajul hotărât al Germaniei. Cea mai mare provocare în acest sens au fost alegerile anticipate din Grecia, unde partidele extremiste şi cele care se opun austerităţii au căpătat o influenţă fără precedent în istoria recentă.

Sistemul bancar este un risc major

Roubini spunea în luna mai că aceste alegeri vor fi câştigate de Coaliţia Stângii Radicale (Syriza), formaţiune care nu se va înţelege cu reprezentanţii creditorilor internaţionali, iar Grecia va ajunge în încetare de plăţi şi va ieşi din zona euro. Însă din frământările politice a ieşit câştigătoare o coaliţie determinată să respecte condiţiile cerute în acordurile de bailout chiar dacă economia se afundă în recesiune.

Principiul după care se ghidează profeţii apocaliptici este că zona euro a intrat, împinsă de austeritate, într-o spirală descendentă din care nu are scăpare şi care face ca datoriile statelor periferice să fie nesustenabile.

Un alt punct de vedere este că zona euro este într-o criză a echilibrului plăţilor cauzată, printre altele, de pierderea competitivităţii şi alimentată de neîncredere în supravieţuirea zonei euro. În acest context, recâştigarea încrederii şi îmbunătăţirea competitivităţii sunt esenţiale pentru ieşirea din criză.

Iar investitorii revin, iar ţările cu probleme financiare au implementat reforme şi devin treptat mai competitive, deşi cu costul dureros al creşterii şomajului. Încurajantă este în particular Spania, ale cărei exporturi cresc într-un ritm asemănător avansului exporturilor germane.

Însă un risc major subestimat de ambele tabere este acela că sistemul bancar continuă, fie prin slabiciunile acestuia, fie prin refuzul de a credita, să submineze economia.



Citigroup: Şomaj de 40% în Grecia în 2015

Într-o prognoză extrem de pesimistă, banca americană Citigroup estimează că economia Greciei se va contracta cu 7,2% anul acesta, cu 7,4% în 2013 şi cu 11,8% în 2014, potrivit The Wall Street Journal. Declinul va încetini la 3,7% în 2015, an după care economia va începe să crească. De Consecinţă a recesiunii şi reducerilor de cheltuieli, şomajul va exploda la 36% în 2014 şi 40% în 2015, nivel la care se va menţine încă doi ani. Scăderi economice de o asemenea amploare nu sunt neobişnuite, mai ales pentru statele în criză. Spre exemplu, economia Argentinei s-a comprimat cu 10,9% în 2002, când moneda naţională a fost devalorizată substanţial. PIB-ul a crescut însă cu 9% în anul următor. Argentina a profitat atunci de condiţii economice externe mult mai bune decât cele pe care Grecia le va avea probabil în faţă peste doi ani. Însă cei trei creditori internaţionali ai statului elen, CE, BCE şi FMI, sunt mai optimişti. Aceştia anticipează că eonomia greacă va scădea cu 6% anul acesta şi cu 4,2% anul viitor. PIB-ul ar începe să crească din 2014. În prezent, în Grecia rata şomajului este de 25%, cel mai ridicat nivel din istorie. Creditorii prevăd că indicatorul se va situa la 22,8% anul viitor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO