Un viitor cu dobânzi mai mari, cu energie mai scumpă, cu un dolar mai puternic şi cu intensificarea războiului comercial global alimentează teama investitorilor că vremurile cu viaţă uşoară au apus pentru companii. Teama a explodat pe bursele din SUA şi s-a răspândit rapid în celelalte părţi ale lumii. În Europa, toţi ochii sunt pe băncile italiene, călcâiul lui Ahile al zonei euro, şi pe Germania, motorul de creştere al UE.
Guvernul de la Berlin şi-a redus proiecţiile de creştere economică, aceasta după ce FMI a diminuat estimările pentru economia globală.
În SUA, incertitudinile de pe pieţe au fost alimentate de un atac al preşedintelui american Donald Trump asupra politicii Rezervei Federale americane de a creşte dobânzile. Trump le-a spus unor reporteri că „Fed a luat-o razna“ cu majorarea ratelor de dobândă şi că nu este „mulţumit“ de deciziile de a creşte dobânzile. În apărarea preşedintelui Fed Jerome Powell au sărit repede guvernatorii unor bănci centrale importante şi directorul general al FMI Christine Lagarde.
„Este o persoană care chiar cunoaşte cum funcţionează SUA şi sistemele financiare globale“, a explicat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei.
Fed majorează gradual dobânzile începând cu decembrie 2015, iar luna trecută a ridicat ţinta pentru dobânzile pe termen scurt la 2-2,25% ca răspuns la o economie care creşte cu un ritm mult peste cel considerat sustenabil de oficialii Fed, notează Reuters.
Miercuri, preşedintele Chicago Federal Reserve Charles Evans a sugerat că banca centrală s-ar putea opri din majorarea dobânzilor după ce acestea vor ajunge la 3% şi dacă inflaţia stă la 2%, iar economia o duce bine. Inflaţia este acum la nivelul ţintit de Fed, de 2%, după ce mult timp a fost îngrijorător de slabă, din punctul de vedere al lui Charles Evans. Rata şomajului este la minimul ultimilor 49 de ani, de 3,7%.
Creşterea dobânzilor duce la creşterea costurilor de creditare pentru companii şi investitori. Comparate cu dobânzile mai mari ale obligaţiunilor fără risc, cum sunt cele americane, acţiunile îşi pierd din farmec, explică MarketWatch.
„În timp ce de la companii sunt aşteptate venituri sănătoase, cresc temerile legate de perspectivele pe care companiile le vor da. Curenţi contrari precum dobânzi mai mari, preţuri mai mari ale energiei, dolarul mai puternic şi tarifele pe importuri îi neliniştesc pe investitori şi îndeamnă la prudenţă“, spune Jasper Lawler, strateg la London Capital Group.
Dobânzile americane sunt cauza unor turbulenţe care s-au răspândit în alte colţuri ale lumii. Ieri, bursele de acţiuni internaţionale au atins minimul ultimelor opt luni. Pieţele din Europa au intrat într-o fază de corecţie. Tensiunile n-au menajat nici petrolul. Aurul, un activ-adăpost, a strălucit.
Investitorii s-au retras, de asemenea, la adăpostul obligaţiunilor germane, împingând yieldurile acestora în jos. Cu toată reticenţa investitorilor faţă de risc, agenţia italiană de administrare a datoriei a trecut testul pieţei cu o vânzare de obligaţiuni de 6,5 miliarde euro, suma ţintită, în care a reuşit să tragă randamentele în jos de la maximele zilei, scrie Reuters.
Yieldurile italiene au ajuns aproape de maximele ultimilor trei ani după ce planurile de cheltuieli ale noului guvern antisistem au pus ţara pe curs de coliziune cu Comisia Europeană şi au ridicat semne de îndoială privind sustenabilitatea finanţelor publice.
„Principala problemă este sustenabilitatea datoriei, şi de aceea rezultatele licitaţiei sunt importante“, spune Arnaud Lamy, analist la BNP Paribas.
Cât de scumpă se face datoria italiană este importantă şi pentru băncile italiene deoarece acestea deţin, pe lângă creditele toxice rămase moştenire din criză, şi cantităţi semnificative de obligaţiuni ale guvernului de la Roma. Bogdan Cojocaru
Acţiunile băncilor italiene au scăzut accentuat luni după un război al cuvintelor între guvernul de la Roma şi BCE legat de buget. Intesa Sanpaolo şi UniCredit şi-au pierdut atunci 3,3%, respectiv 3,5% din valoare. Acţiunile acestor bănci au rezistat bine furtunii de ieri, când indicii principalelor burse europene au atins cele mai scăzute niveluri din ultimele 20 de luni. Titlurile Intesa şi UniCredit au scăzut cu peste un sfert în ultimele 12 luni. Însă Banca Carige, despre care unii analişti spun că este în pericol de faliment, a înregistrat ieri scăderi şi de 10%.
Banca Italiei a avertizat recent că unele bănci italiene ar putea fi forţate să ceară cash investitorilor dacă prima de risc plătită pentru obligaţiunile italiene creşte în raport cu cea pentru obligaţiunile germane, mai sigure, peste anumite niveluri.
Băncile italiene au şi o durere de cap de 102 miliarde de euro - datoriile constructorilor. Sectorul de construcţii are cea mai mare rată de default din economia Italiei, scrie Bloomberg.
Guvernatorul Băncii Greciei a dat vina pe turbulenţele de pe pieţele italiene pentru scăderea cotaţiilor acţiunilor băncilor greceşti, asigurând că scăderile „nu au legătură cu soliditatea băncilor elene“.
Reuters scrie, citând surse, că autorităţile europene de supraveghere analizează mai bine nivelurile lichidităţii din sectorul bancar italian, deşi „nu sunt motive de îngrijorare“.
În Germania, guvernul a redus estimările de creştere economică pentru anul acesta şi următorul din cauza deficitului tot mai mare de forţă de muncă şi a riscurilor asociate cu ieşirea Marii Britanii din UE şi cu disputele comerciale globale. Astfel, prognoza de creştere revizuită pentru anul acesta este de 1,8%, faţă de 2,3% cât era estimarea iniţială, şi tot de 1,8% pentru 2019, faţă de 2,1%, potrivit Deutsche Welle.
Slabiciunile economiei germane sunt subliniate şi de volatilitatea de pe bursa de acţiuni. Scăderea cotaţiilor şi avertismente de profit multiple au făcut ca indicele DAX să piardă 7% din valoare de la începutul anului. Marţi, acţiunile retailerului de electronice Ceconomy s-au prăbuşit cu 20% după ce compania a emis cel de-al treilea avertisment de profit din acest an, potrivit Handelsblatt.
