Puterile dominante ale Europei sunt pentru prima dată dispuse să rişte ieşirea Greciei din zona euro, încrezătoare în soliditatea sistemului, în timp ce recesiunea din statul elen se agravează

8 feb 2012 Autor: Bogdan Cojocaru

Foto: Shutterstock

Citeste si:

Trei indicatori care arată că Grecia este pe marginea prăpastiei

Grecia paralizată de grevă generală: zeci de mii de greci au înfruntat azi ploaia pentru a protesta împotriva austerităţii

Grecia trebuie să reducă cheltuielile cu 3,2 miliarde euro în acest an dacă vrea să mai primească bani din pachetul de salvare

Franţa şi Germania avertizează: Grecia intră în criză de timp cu negocierile pentru primirea unui nou bailout

Puterile dominante ale Europei şi-au pierdut răbdarea cu Grecia, stat care supravieţuieşte financiar doar datorită fondurilor externe, dar ai cărui politicieni ezită să dea curs planurilor de reformă şi austeritate cerute de creditorii internaţionali. Pentru prima dată puterile europene şi instituţiile s-au arătat dispuse să rişte intrarea statului elen în incapacitate de plată şi excluderea din zona euro, având încredere că sistemul euro este acum suficient de solid pentru a rezista şocurilor efectelor de contagiune.

"Nu vine sfârşitul lumii dacă cineva părăseşte zona euro. S-a spus mereu că dacă un stat este lăsat să iasă, sau dacă i se cere să iasă, toată structura se va prăbuşi. Nu este adevărat", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene Nellie Kroes, scrie EUobserver.

Afirmaţiile comisarului olandez sunt un ecou al opiniei publice din Germania şi din alte state nordice excedentare şi vin în condiţiile în care oficialii europeni estimează creşterea noilor costuri ale salvării Greciei cu 15 miliarde de euro, la 145 de miliarde de euro.

"Grecii trebuie să realizeze că noi olandezii şi noi germanii nu puteam cere contribuabililor să ajute Grecia decât dacă sunt dovezi că există voinţă", a menţionat Kroes, care vine din acelaşi partid ca şi actualul premier olandez Mark Rutte. Comisarii, când îşi preiau funcţia depun jurământ să apere interesele UE şi să nu se implice în politicile naţionale.

Comisarul grec pentru Afaceri Maritime şi Pescuit Maria Damanaki a declarat săptămâna trecută pentru o publicaţie elenă că scenariul ieşirii Greciei din zona euro este "studiat deschis" şi că sunt elaborate planuri de urgenţă privind acest eveniment.

"Politica pentru Grecia este devalorizare internă, dar în cadrul zonei euro, însă se pregătesc şi alte soluţii pentru cazul în care statul elen nu urmează calea zonei euro", s spus Damanaki.

Ce-i încurajează pe comisarii europeni să rupă rândurile

Politica Băncii Centrale Europene de a inunda piaţa interbancară cu credit ieftin a înlăturat pericolul imediat al unei crize bancare şi s-a dovedit a fi un tonifiant puternic pentru încredere, scrie The Telegraph.

De asemenea, achiziţiile BCE de obligaţiuni ale statelor cu probleme au facut ca randamentele titlurilor Italiei şi Spaniei să scadă din noiembrie, izolând astfel cele două state de efectele de contaminare izvorâte din problemele Greciei. În plus, băncile străine şi-au redus expunerea la Grecia cu 60% la 80 de miliarde de euro din 2009, ceea ce face ca eventualele şocuri să poată fi absorbite fără perturbări majore în sistem.

Analiştii Citigroup apreciază că implicarea mai activă a BCE şi rolul mai mare jucat de FMI în criza datoriilor suverane a redus mult din riscul pe care în ridică Grecia.

Rezultatul este că liderii europeni îşi permit să respingă cerinţele Greciei în negocierile privind noul pachet de bailout. Probabilitatea ca statul elen să fie exclusă din zona euro a crescut la 50%, notează The Guardian.

Economiştii Citigroup consideră, de asemenea, că unii dintre creditorii internaţionali vor clar ca Grecia să fie exclusă din uniunea monetară pentru a se stabili un precedent şi un exemplu pentru ale state care au promis reforme.

De ce se tem politicienii greci

Veniturile bugetare ale Greciei au scăzut cu 7% în ianuarie, comparativ cu aceaşi lună a anlui trecut, în condiţiile în care ţinta guvernului este o creştere anuală de 8,9%, scrie publicaţia elenă Ekathimerini. Totodată, veniturile din TVA au picat cu 18,7%, semn al gravităţii recesiunii economice. Măsuri suplimentare de austeritate vor duce la diminuarea şi mai mult a salariilor şi implicit a consumului. Acesta este un cerc vicios din care politicienii trebuie să găsească ieşirea.

Politicienii greci au încălcat marţi pentru a treia oară un termen limită pentru stabilirea răspunsului la cerinţele de reformă şi austeritate ale creditorilor internaţionali. De răspuns depinde acordarea celui de-al doilea pachet de bailout. Fără fonduri noi, Grecia riscă să intre în default în martie. Invocând interesul naţional, politicienii spun că vor mai întâi să se asigure că măsurile cerute de creditorii externi sunt constituţionale şi vor scoate ţara din criză. Printre măsurile care condiţionează continuarea finanţării figurează reducerea salariilor şi pensiilor din sectorul public cu 25% şi numeroase modificări pe piaţa muncii care ar afecta veniturile salariaţilor din sectorul privat. Marţi, activitatea unora din sectoarele economice ale Greciei au fost paralizate de o grevă generală antiausteritate de amploare.

BCE este pregătită să accepte pierderi pe datoriile Greciei

Banca Centrală Europeană a făcut concesii importante în privinţa obligaţiunilor greceşti deţinute care vor contribui la reducerea datoriei uriaşe a Greciei şi creşte şansele ca statul elen să obţină un nou program de bailout, scrie The Wall Street Journal. Astfel, BCE va vinde obligaţiunile greceşti în valoare de 50 miliarde euro pe care le deţine şi pe care le-a cumpărat cu 39 miliarde euro către EFSF la preţul de achiziţie, primind în schimb obligaţiuni EFSF, fondul temporar de salvare al zonei euro. Fondul va returna obligaţiunile Greciei, care se va angaja să recompenseze EFSF într-un fel sau altul. În acest mod datoriile Greciei se vor reduce cu 11 miliarde euro.