Sub presiunea creşterii costurilor de finanţare pentru statele aflate în inima zonei euro, Franţa încearcă tot mai stăruitor să convingă Germania, cea mai mare economie a Europei, să permită Băncii Centrale Europene să intervină mai hotărât în lupta contra crizei datoriilor. Germania nu se lasă înduplecată, ceea ce loveşte şi mai mult în încrederea deja slabă pe care investitorii o au că liderii europeni pot găsi soluţia ieşirii din criză.
Conflictul nu putea să vină într-o perioadă mai dificilă, în condiţiile în care state precum Italia, Spania, Austria şi Olanda sunt în corzi din cauza creşterii costurilor de finanţare de pe pieţe, scrie agenţia Thomson Reuters.
"Rolul BCE este de a asigura stabilitatea euro, dar şi stabilitatea financiară a Europei. Avem încredere că BCE va lua măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a Europei", a declarat un purtător de cuvânt al guvernului francez.
Afirmaţiile sunt văzute de presa occidentală ca o revoltă a Franţei în faţa poziţiei de neclintit a Germaniei.
Parisul vrea ca fondului de salvare a zonei euro, FESF, să-i fie acordată licenţă bancară, ceea ce i-ar permite să se împrumute de la BCE. Unei astfel de măsuri, care ar creşte puterea de luptă a fondului, Germania i se opune.
Cancelarul german Angela Merkel a spus clar, în repetate rânduri, că Berlinul va rezista presiunii ca BCE să joace un rol mai mare în lupta contra crizei, motivând că regulile UE nu permit o astfel de măsură. Singurul mod în care se poate recâştiga încrederea pieţelor este acela de a se implementa reformele economice deja convenite şi de a construi o uniune politică europeană mai strânsă prin modificarea tratatului european, a spus Merkel.
Chiar şi oficialii BCE resping ideea ca instituţia să intervină decisiv sub rolul de creditor de ultimă instanţă al Europei, considerând că guvernele sunt acelea care trebuie să rezolve problemele prin reforme şi măsuri de austeritate.
Presiuni enorme pe Germania
Germania se pune astfel într-o situaţie extrem de dificilă, având de ales între a-şi pune în pericol investiţiile strategice făcute în proiectul european şi a renunţa la suveranitatea fiscală şi purismul monetar, permiţând emiterea de obligaţiuni comune ale statelor din zona euro şi BCE să intervină mai energic în lupta contra crizei, scrie publicaţia britanică The Telegraph.
Conflictul european pune pe jar celelalte mari economii ale lumii.
Preşedintele american Barack Obama a avertizat că lipsa de "voinţă politică" din Europa riscă să tragă în criză economia globală şi a cerut "un plan concret care să trimită un semnal clar pieţelor că Europa sprijină euro".
Dacă Germania este văzută de marile economii ale lumii ca un obstacol în calea ieşirii din criză, se va confrunta probabil cu presiuni diplomatice enorme din care nu va avea decât de pierdut, având în vedere că economia germană se bazează puternic pe exporturi.
FESF, cu o forţă de creditare de 440 mld. euro, ar fi trebuit să fie principala armă anticriză a Europei. Însă fondul se confruntă cu dificultăţi mari în a se finanţa la costuri rezonabile sau a-şi majora resursele pentru a acoperi eventuale noi bailout-uri în zona euro.
În aceste condiţii, BCE rămâne singurul mecanism care are forţa de a lupta cu criza.
"Ori BCE sare în ajutor, ori totul cade", consideră Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
