Business Internaţional

Reformarea zonei euro, Dieselgate, comerţul mondial, încălzirea globală, creşterea economică: de ce alegerile din Germania sunt importante pentru întreaga Europă

Reformarea zonei euro, Dieselgate, comerţul mondial,...

Autor: Bogdan Cojocaru

18.09.2017, 20:26 1308

Alegerile federale de duminică sunt im­por­tante nu doar pentru nemţi, ci pentru întreaga Europă. Cancelarul Angela Merkel va lupta pentru un istoric al patrulea mandat - are o mulţime de planuri neterminate. Eco­nomia arată bine, oamenii sunt încrezători, iar Merkel va ieşi cel mai probabil învin­gătoare.

Merkel îşi încheie campania electorală cu un ton dur. A ameninţat Ungaria că sfidarea planurilor UE de alocare a refugiaţilor va atrage consecinţe financiare. Cancelarul a avertizat că Germania nu va avea altă opţiune decat să restricţioneze legăturile economice cu Turcia pentru a forţa această ţară, de altfel parteneră în NATO, să elibereze cetăţenii germani băgaţi în închisoare din considerente politice. Turcia, un stat cu o conducere tot mai autoritară, este vitală pentru rezolvarea crizei europene a imigranţilor. Merkel i-a mustrat şi pe producătorii auto germani pentru că şi-au minţit clienţii în legătură cu emisiile toxice ale maşinilor, dar este puţin probabil ca scandalul Dieselgate să strice relaţia de dragoste dintre Berlin şi fabricanţii de maşini. Industria auto este încă un simbol al supremaţiei industriale germane în lume şi un angajator important.

În prezent, mai toţi lideri politici vor să pară războinici în campania electorală. Mai importante decat aceste ameninţări pentru Europa sunt planurile pe care Merkel le va prezenta după alegeri pentru viitorul post-Brexit al zonei euro şi implicit al Uniunii Europene. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker are propriile planuri care nu sunt în întregime pe placul Berlinului. Preşedintele Franţei Emmanuel Macron are şi el o astfel de strategie, pe care o va prezenta după alegerile germane. De la criză şi pană acum voinţa Germaniei s-a făcut simţită în mai tot ce înseamnă reformă în UE. Germania este cea mai mare economie europeană, motorul de creştere al zonei euro, iar mulţi spun că Merkel, după plecarea de la Casa Albă a lui Barack Obama şi venirea lui Donald Trump, a rămas singurul lider al lumii democratice.

Pe plan intern, sub conducerea lui Merkel eco­nomia a înflorit, devenind din "omul bol­nav al Europei" o verigă indispensabilă pentru creşterea din regiune. Germania este cea mai mare piaţă pentru exportatorii romani şi din multe alte ţări europene. Din 2005, cand Mer­kel a preluat cancelaria, pană în 2016  expor­turile Germaniei au explodat cu aprope 50%. Germania are acum cel mai mare excedent comercial de pe planetă.

Produsul Intern Brut a urcat cu 40%. Datoria guvernamentală s-a redus de la 67% la 65%. Rata şomajului este la cel mai scăzut nivel de după reunificarea ţării. Numărul persoanelor fără loc de muncă s-a înjumătăţit. Salariile au început să crească mai viguros după introducerea salariului minim pe economie în 2015. Consumul intern, încurajat şi de dobanzile mici, este la cote maxime şi stimulează creşterea economică. Majoritatea nemţilor consideră că economia se îndreaptă în direcţia bună.

În ultimii ani, care au adus o serie de şocuri existenţiale pentru proiectul european, rolul Germaniei în Europa a crescut spectaculos. Merkel a ghidat Germania şi UE prin criza financiară, prin dificultăţile apărute din cauza agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi apoi prin criza refugiaţilor sirieni. În această din urmă criză, Ungaria şi Polonia par să se fi poticnit şi fac front comun împotriva politicilor CE. Ambele ţări depind economic de Germania. Urmează Brexitul, iar în această chestiune Merkel este intransigentă:  Marea  Britanie trebuie să plătească ce datorează Uniunii ca parte din negocierile privind ieşirea din UE. Venirea lui Trump la Casa Albă a degradat relaţiile dintre Berlin şi Washington. Comerţul mondial (protecţionismul american), sancţiunile economice şi financiare contra Rusiei (Berlinul apară interesele companiilor germane în Rusia, de care Germania s-a lăsat să depindă pentru siguranţa energetică), sancţiunile contra Iranului n sunt conflicte între Germania şi SUA care ard mocnit şi şi ar putea exploda după alegerile de duminică, după cum scrie The Guardian. 

Trump a promis că SUA va abandona acordul de la Paris privind lupta contra încălzirii globale, iar Berlinul se vrea lider în această luptă. Una dintre cele mai îndrăzneţe reforme ale lui Merkel este NEnergiewende", înlocuirea energiei poluante şi a celei nucleare (Merkel nu vrea repetarea în Germania a catastrofei nucleare de la Fukushima din 2011; toate centralele nucleare trebuie “nchise pană “n 2022) cu energie cu emisii scăzute de carbon. Reforma nu merge însă bine, Germania devenid mai poluantă ca înainte din cauza înlocuirii energiei nucleare cu energie din cărbune şi dependentă de gazele naturale ruseşti. Ambiţia Berlinului de a proteja proiectul rusesc Nord Stream 2, un gazoduct care aduce gaze ruseşti direct în Germania ocolind Ucraina, a înfuriat cateva state est-europene.

Un sondaj realizat de ziarul Bild am Sonntag arată că partidul lui Merkel, Uniunea Creştin Democrată (CDU), şi formaţiunea aliată Uniunea Creştin Socială (CSU) sunt înaintea celui mai bine plasat concurent, cu 36% din voturi. Social democraţii (SPD) ar atrage 22% dintre voturi. Pe locul trei s-ar plasa partidul anti-imigranţi Alternativa pentru Germania (AfD), cu 11% dintre voturi. Formaţiunea de extremă dreapta Linke ar obţine 10% dintre voturi. Democraţii Liberi (FDP), un partid pro-business, ar primi 9% dintre voturi, iar Verzii 8%.

NOricum s-ar înclina balanţa duminică, Merkel va rămane cancelar, iar Wolfgang Schaeuble va rămane ministru de finanţe. Dar rămane neclar dacă CDU/CSU vor face echipă doar cu FDP într-o nouă coaliţie sau dacă vor avea nevoie de Verzi pentru o coaliţie jamaicană. Aş pune pariu pe o coaliţie CDU/CSU-FDP, dar am sentimentul că Merkel i-ar vrea implicaţi şi pe Verzi", a afirmat pentru CNBC Erik F. Nielsen, strateg la Unicredit.

Cu al patrulea mandat, Merkel l-ar ajunge din urmă pe Helmut Kohl, care a fost cancelar timp de 16 ani, între 1982 şi 1998. Doar Otto von Bismarck a fost cancelar două decenii la rand, între 1871 şi 1890. Cat timp Merkel a condus guvernul de la Berlin, la preşedinţia Franţei s-au perindat Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy, Francois Hollande şi Emmanuel Macron, iar la conducerea guvernului britanic au stat Tony Blair, Gordon Brown, David Cameron şi acum Theresa May.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO