Preşedintele american Donald Trump a retras în mod oficial Statele Unite din acordul comercial Trans-Pacific Partnership (TPP), distanţând America de aliaţii săi asiatici şi de o înţelegere care ar reprezenta „o violare continuă“ a SUA.
Australia şi Noua Zeelandă speră să salveze TPP încurajând China şi alte ţări asiatice să adere la acord, în timp ce Germania vede în retragerea americană o oportunitate pentru companiile sale.
Ducând la îndeplinire angajamentul de a pune capăt implicării americane în pactul din 2015, Trump a semnat un ordin executiv prin care retrage SUA din TPP, acord la care au aderat 12 ţări, scrie Reuters.
Trump, care vrea să impulsioneze sectorul manufacturier american, a declarat că va încerca să încheie acorduri comerciale bilateral cu ţări care vor permite SUA să le abandoneze în 30 de zile „în cazul unui comportament incorect“. „Vom pune capăt acestor acorduri comerciale ridicole care ne-au scos companiile din ţară“, a declarat Trump.
Acordul TPP, susţinut puternic de companiile americane, a fost negociat de administraţia fostului preşedinte Barack Obama, dar nu a fost niciodată aprobat de Congres. Pentru Obama, TPP, care excludea China, a reprezentat un efort de a scrie regulile comerciale în SUA înainte ca Beijingul să poată face acest lucru, întărind astfel dominaţia americană în regiune.
La scurt timp după anunţul preşedintelui american privitor la abandonarea TPP, vicecancelarul german Sigmar Gabriel a declarat că industria germană va profita de orice oportunitate comercială din Asia şi America de Sud în urma mişcării lui Trump.
În cadrul unui interviu acordat Handelsblatt, acesta a declarat că dacă Trump se va angaja într-un război comercial cu Asia şi America de Sud, vor apărea oportunităţi pentru Germania.
Australia şi Noua Zeelandă au anunţat de asemenea că speră să salveze TPP încurajând China şi alte ţări asiatice să adere la acord. Premierul japonez Shinzo Abe a lăudat la rândul său TPP ca fiind un motor al reformelor economice, cât şi o modalitate de contracarare a influenţei în creştere a Chinei. Premierul australian Malcolm Turnbull a anunţat că a purtat discuţii cu Abe, premierul neozeelandez Bill English şi premierul singaporez Lee Hsien Loong privitor la posibilitatea de a merge mai departe fără SUA.
„Pierderea SUA din TPP este o pierdere importantă, fără îndoială, însă nu vom abandona, cu singuranţă există posibilitate ca China să se alăture TPP“.
În Beijing, purtătorul de cuvânt al ministerului de externe Hua Chunying nu a precizat direct dacă China ar fi interesată să adere.
Premierul neo-zeelandez a declarat că SUA cedează influenţa Chinei şi că regiunea ar putea să se reorienteze către acorduri comerciale alternative.
Poziţia lui Trump privitoare la comerţ reflectă un sentiment în creştere în rândul americanilor că acordurile comerciale internaţionale au dăunat pieţei locurilor de muncă din SUA.
Trump încearcă de asemenea să renegocieze NAFTA pentru a obţine condiţii mai favorabile pentru SUA, declarând reporterilor că se va întâlni cu partenerii NAFTA Mexic şi Canada pentru a începe procesul.
Cu privire la TPP, Trump declara în vară că acesta este „un alt dezastru realizat şi determinat de interese speciale care vor să ne violeze ţara, este pur şi simplu o violare continuă a ţării noastre“, potrivit CNBC.
Hillary Clinton a vorbit la rândul său împotriva acordului în august, declarând: „Voi stopa orice acord comercial care ne afectează locurile de muncă sau ne ţine salariile scăzute, inclusiv TPP“.
Ce a reprezentat TPP şi de ce este atât de urât de oameni din ambele tabere?
TPP, promovat puternic de administraţia Obama, a reprezentat în esenţă o încercare de a crea o piaţă unică pentru SUA şi cele 11 ţări care au aderat la acord, incluzând Canada, Mexic şi Chile. Ideea era de a face ca bunurile să circule mai liber şi mai ieftin între toţi partenerii, care reprezentau în total o treime din comerţul mondial.
Mai exact, cel mai important obiectiv al TPP era cel de menţinere a dominaţiei comerciale a SUA în Asia, aducând diverşii parteneri comerciali sub aripa Americii ca modalitate de contracarare a influenţei economice în creştere a Chinei, potrivit corespondentului MSNBC Ali Velshi.
Potrivit Peterson Institute, acordul ar fi urmat să crească exporturile americane cu 123 miliarde de dolari. Potrivit estimărilor administraţiei Obama, un număr de 650.000 de noi locuri de muncă ar fi urmat să fie create.
Potrivit susţinătorilor acordului, efectul net ar fi generat o îmbunătăţire generală a condiţiilor economice şi prin urmare locuri de muncă şi salarii mai bune pentru toţi.
Însă acest lucru nu s-a întâmplat, potrivit lui Velshi.
Problema este că deşi guvernul ajută la creare de avuţie pentru companii, nu există nicio siguranţă că acestea vor cheltui pe angajări sau salarii.
„Este vorba doar despre diplomaţie. Nu există niciun beneficiu“, arată Derek Scissors, specialist chinez de la American Enterprise Institute. „Ideea a fost una de natură diplomatică, mai degrabă decât economică“.
În plus, companiile au început mai apoi să-şi exercite influenţa în spatele scenelor.
Între timp, măsurile protecţioniste promise de Trump ar putea declanţa un război comercial cu puternice efecte negative. Iar SUA odată ieşite din acord, China va avea ocazia să încheie acorduri atractive cu ţările din regiune.
Acest lucru ar putea duce la creşterea preţurilor importurilor ieftine cu care s-au obişnuit americanii.
