Rezerva Federală americană a netezit calea primelor majorări de dobânzi de după 2008, iar BCE a dat un semnal puternic că va începe să printeze bani

Bursele europene au întâmpinat ieri cu creşteri puternice schimbarea de discurs a Fed, cea mai puternică bancă centrală din lume, legat de creşterea dobânzii de politică monetară. După ultima şedinţă de anul acesta, instituţia a renunţat la termenul de „o perioadă considerabilă de timp“ în comunicatul în care îşi prezintă de obicei deciziile de politică monetară şi a anunţat că va stabili cu „răbdare“ momentul pentru „normalizarea“ politicii. Deşi evidentă, schimbarea de limbaj arată totuşi prudenţa extremă cu care preşedintele Fed Janet Yellen abordează îndepăr­tarea economiei de politica monetară relaxată care a adus-o rapid pe creştere după cea mai acută criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Dobânzile de politică monetară ale Rezervei Federale sunt aproape de zero din decembrie 2008, scrie The Wall Street Journal.

Furtuna valutară din lumea emergentă

Printarea de dolari pentru achiziţiile de mii de miliarde de dolari de active efectuate de Fed (cunoscute drept quantitative easing - QE) care au însoţit dobânzile duse la minime record în SUA au slăbit dolarul, făcând exporturile americane mai ieftine, dar au adus o criză valutară în lumea emergentă care se simte şi în prezent, în ţări precum Turcia şi Brazilia. Rubla rusească s-a depreciat cu 50% de la începutul anului. Perspectiva majorării dobânzilor în SUA drenează de capital aceste economii.

Fed a notat că activitatea economică se extinde în­tr-un ritm moderat, că situaţia de pe pia­ţa muncii se îm­bunătăţeşte, dar că inflaţia se situează sub ţintă din cauza declinului preţurilor energiei.

În zona euro, unul dintre membrii boardului executiv al BCE, economistul francez Benoît Coeuré a trimis printr-un interviu acordat WSJ unul dintre cele mai clare semnale de până acum că începutul anului viitor va reprezenta şi începutul unui program masiv de achiziţii de active în condiţiile în care banca este presată să acţioneze de inflaţia periculos de slabă şi de economia anemică. Ceea ce se întâmplă în zona euro afectează direct economia României deoarece acolo se găsesc cele mai mari pieţe pentru exporturile româneşti.

„Văd un consens larg în consiliul guvernator că trebuie să facem mai mult“ pentru stimularea inflaţiei şi a creşterii economiei, a spus Coeuré.

Alţi oficiali ai BCE, inclusiv şeful francezului, italianul Mario Draghi, au sem­nalizat că institu­ţia este pregătită să înceapă să achiziţioneze masiv active dacă de aceasta va fi nevoie pentru accelerarea inflaţiei şi evitarea deflaţiei – un efect al crizei financiare şi economice. În prezent, rata inflaţiei din zona euro, una dintre cele mai mari economii ale lumii, este mult sub ţinta de aproape 2% a BCE.

S-au îndeplinit aproape toate condiţiile pentru ca BCE să treacă la acţiune

Din comentariile lui Coeuré trebuie înţeles că s-au îndeplinit aproape toate condiţiile pentru ca BCE să treacă la acţiune, iar factorii de decizie de acolo au trecut la faza de proiectare a unui program de tip QE focusat pe obligaţiuni guvernamentale, notează WSJ.

Astfel de politici mai sunt folosite de Banca Angliei şi de Banca Japoniei. Economia britanică a înregistrat cea mai puternică revenire din lumea industrializată, dar se confruntă cu pericolul apariţiei de bule speculative. Economia niponă, numărul trei mondial, se încăpăţânează să rămână anemică.

„Întrebarea nu este dacă ar trebui să facem ceva, ci cum să facem mai bine. Dacă vrem să facem mai mult, este evident că trebuie să ajungem la segmente de piaţă unde este mai multă lichiditate şi de aceea piaţa bondurilor guvernamentale este opţiunea de bază. Dar aceasta nu înseamnă că vom cumpăra doar obligaţiuni suverane“, a explicat Coeuré. Euro s-a depreciat abrupt în urma comentariilor economistului francez.

Draghi a anunţat după şedinţa BCE de pe 4 decembrie că locotenenţii săi îşi vor re­evalua politicile la începutul anului viitor. Aşteptările că BCE va acţiona s-au întărit din cauza căderii preţului petrolului, despre care economiştii spun că va duce inflaţia din zona euro în teritoriu negativ.

Elveţia experimentează cu dobânzile negative

În Elveţia, un centru financiar de talie mondială care nu face parte din zona euro şi nici din UE, banca centrală a anunţat ieri că va introduce rate de dobândă negative la depozite anul viitor pentru a reduce puterea francului şi evita deflaţia.

Începând cu 22 ianuarie 2015, Banca Naţională a Elveţiei va percepe băncilor comerciale o dobândă de 0,24% pentru depozitele overnight. Decizia va împinge în teritoriu negativ dobânda Libor pe trei luni, de referinţă pentru diverse contracte de credit în diferite valute.

BCE a devenit anul acesta prima mare bancă centrală care a dus dobânzile la depozite în teritoriu negativ în speranţa că astfel va descuraja băncile să-şi ţină nefolosiţi banii.

„La şase ani după criza financiară globală, războiul valutar este în plină desfăşurare. Pare tot mai mult că extinderea balanţei de active a BCE este în primul rând un instrument pentru slăbirea euro, având în vedere că lichidităţile puse la dispoziţia băncilor nu vor reporni creditarea prea curând“, notează analiştii ING.