Cancelarul german i-a încredinţat o misiune cheie ministrului pentru politici economice şi energie, Peter Altmaier, aceea de a întări puterea sectorului energetic din Germania pentru a-l transforma într-o contraparte destul de puternică în contextul actual al comerţului la nivel mondial şi în cadrul guvernului nou format, potrivit Bloomberg.
În timp ce Merkel îmbrăţişează al patrulea mandat, vocile critice din propriul partid deplâng încă pierderea conducerii Ministerului de Finanţe în favoarea social-democraţilor într-un deal necesar pentru încheierea coaliţiei. Cu toate acestea, cancelarul încearcă să întoarcă ierarhia puterii în cadrul guvernului în favoarea ei.
Criza datoriei care a marcat vârful dominanţei Ministerului de Finanţe asupra politicilor monetare a început să pălească. Wolfgang Schaeuble, ale cărui decenii de experienţă au contribuit la supremaţia ministerului, a plecat din acea poziţie pentru a fi preşedintele Bundestag (n.r: Parlamentul german). În contextul în care toată atenţia este concentrată înspre conflictul comercial, inteligenţă artificială şi spre scrutinul investiţiilor chineze, Merkel l-a pus pe Altmaier să gestioneze temele pe care le-a identificat drept critice pentru viitoarea prosperitate germană.
„O personalitate puternică precum Altmaier are puterea de a-şi scoate ministerul în evidenţă”, a transmis Bela Anda, consultant politic şi fost purtător de cuvânt al guvernului german. „Altmaier v-a încerca să îşi pună amprenta”.
Altmaier s-a implicat rapid în politicile statului, călătorind la Washington la doar câteva zile după ce a fost numit în funcţie, pentru a gestiona criza şi negocierile cu Wilbur Ross, secretarul de comerţ al SUA. Coordonându-se îndeaproape cu Merkel, excursia lui Altmaier a fost un succes, pentru moment.
Industria metalurgică românească va fi lovită din plin dacă eşuează negocierile cu SUA pentru exceptarea de la plata taxelor vamale de 25% pentru produsele din oţel şi 10% pentru produsele de aluminiu, fiind impactaţi nu numai producătorii care exportă în SUA, ci întreaga industrie metalurgică românească, declara săptămâna trecută pentru ZF Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.
„În mod direct vor fi afectate companiile care exportă către SUA, iar indirect toate celelalte. Inclusiv piaţa internă va fi afectată, prin redirecţionare către România a fluxului de metale ieftine din alte ţări care nu mai pot exporta către SUA“, a spus Petru Ianc.
Joi, Trump a oferit exceptare de la plata taxelor vamale la importurile de oţel şi aluminiu din care vin din Uniunea Europeană, astfel evitând un război economic cu aliaţii săi cheie, informează CNN Money.
Excepţiile pentru Canada şi Mexic au fost anunţate încă de la semnarea declaraţiilor care prevedeau impunereae acestor taxe vamale.
Anunţul încheie o serie de speculaţii din această săptămână şi diminuează semnificativ impactul măsurilor luate de administraţia SUA.
Trump a anunţat pe 1 martie că importurile de oţel vor fi purtătoare de taxe vamale de 25% şi pentru importurile de aluminiu este vorba de o taxă de 10%.
Uniunea europeană a anunţat măsuri de retorsiune prin tarife vamale la importurile din SUA pentru o lista de produse, inclusiv aluminiu şi oţel.
În industria românească, odată cu exceptarea de la plata taxelor vamale pentru Uniunea Europeană, impactul măsurilor lui Trump va fi atenuat.
Tarifele vamale din SUA vor intra în vigoare mâine, 23 martie, toate importurile de oţel şi aluminiu vor fi purtătoare de noile taxe vamale, mai puţin cele provenite din Canada, Uniunea Europeană şi Mexic.
