Salariul minim din Grecia a fost tăiat cu 22% în 2012, de la 876 euro pe lună la 683 euro, nivel la care se află şi în prezent. Spre comparaţie, în România salariul minim a crescut cu aproape 40% faţă de 2013, dar este în continuare de trei ori mai mic decât cel din Grecia, adică 217 euro, potrivit datelor Eurostat. În România, austeritatea a lovit în bugetari, ale căror salarii au fost reduse cu 25% în 2010. Oficial, circa 30.000 de români muncesc sau trăiesc în Grecia, însă numărul ar putea fi mult mai mare în lunile de vară, când românii îşi pot găsi locuri de muncă sezoniere în hoteluri sau în agricultură.
Tăierea pensiilor
Regimul drastic de austeritate impus de guvernul de la Atena pentru a primi împrumuturi de la Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional i-a lovit pe pensionari, care şi-au văzut veniturile diminuate în ultimii patru ani cu 27% până la 50%.
În 2009, pensionarii greci primeau 14 pensii pe an, a căror valoare medie era de 1.350 euro pe lună, potrivit datelor INE-GSEE, institutul de cercetare al celui mai mare sindicat din Grecia. Acum, aceştia primesc doar 12 pensii pe an, iar 45% din ei trăiesc sub limita sărăciei calculată după standardele locale, având venituri de sub 665 euro pe lună. Premierul Tsipras a promis, în acest sens, că va reintroduce pensia suplimentară de Crăciun pentru pensionarii cu venituri mici, scrie Reuters. Grecia alocă cel mai mare procent din PIB din UE pentru plata pensiilor, în 2012 cheltuind 17,5% din PIB în acest scop, confrom celor mai recente date ale Eurostat. Prin comparaţie, Germania, cea mai mare economie europeană, foloseşte de trei ori mai puţin din PIB pentru pensii.
Vârsta de pensionare a fost crescută cu doi ani în 2013, la 63 de ani pentru bărbaţi şi 59 de ani pentru femei.
Austeritatea a lovit şi pe frontul impozitelor. De exemplu, TVA a crescut de trei ori din 2010 până în prezent. Sistemul fiscal elen se bazează pe o TVA diferenţiată, cea mai mică, de 6,5%, fiind la produsele alimentare, medicamente, cărţi, ziare, precum şi pentru industria hotelieră. În urmă cu cinci ani, această taxă era de 5%.
TVA la utilităţi, în prezent de 13%, a fost majorată în trei trepte de la 9%, cât era înainte de 2010, în timp ce TVA generală a ajuns la 23% de la 19%. În România, TVA a fost majorată de la 19% la 24% în 2010, pentru peticirea cerută de FMI a „găurii“ din buget. Anul trecut, TVA la pâine a fost redusă la 9%, iar de la 1 iunie taxa de 9% se aplică pentru toate alimentele şi băuturile nealcoolice.
Facturile la electricitate ale grecilor s-au „umflat“ în fiecare an din 2010 până în prezent cu câte 10%, nu doar din cauza majorării TVA la utilităţi, ci şi a creşterii preţurilor la electricitate cu aproape 60%. În 2008, grecii plăteau aproximativ 40 euro pe lună pentru electricitate, iar la finalul anului trecut factura era de peste 100 euro, conform presei din Grecia.
Privilegiaţii
În schimb, „privilegiaţi“ există şi în vremuri de criză. Industria transportului naval din Grecia nu plăteşte nicio taxă pe veniturile internaţionale aduse în ţară. Aşa scrie în constituţia Greciei. Flota navală grecească este cea mai mare din lume şi avea în 2013 aproape 3.670 de vase, potrivit Bloomberg. Armatorii greci contribuiau cu peste 7% la PIB în acel an şi asigurau 192.000 de locuri de muncă. Flota greacă are o valoare de 106 miliarde de dolari, iar cei mai bogaţi cinci armatori greci au o avere cumulată de 7,6 miliarde de dolari.
Deşi au trecut aproape cinci luni de când a venit la putere, iar rezervele statului s-au epuizat, guvernul condus de SYRIZA nu a făcut nimic pentru combaterea evaziunii fiscale. Din contră, una dintre primele măsuri luate priveşte îmbunătăţirea reglementării negocierilor privind datoriile expirate, în timp ce cu câteva săptămâni în urmă guvernul a anunţat că nu vor fi aplicate amenzi, penalităţi şi nu vor urma consecinţe legale dacă veniturile nedeclarate vor fi declarate voluntar la Fisc.
