România lipseşte din peisajul postembargou. Iranul se laudă cu vizita a 145 de delegaţii comerciale, economice şi pentru investiţii din 47 de ţări în ultimele nouă luni

Acum, după aproape un deceniu de sancţiuni economice şi financiare internaţionale, Iranul iese din izolare şi este pe cale să se transforme dintr-un stat paria într-o ispită pentru guverne şi companii şi un jucător în ringul global al puterii a cărui influenţă va atinge Europa.

Din primăvara anului trecut Iranul a fost vizitat de 145 de delegaţii comerciale, economice şi de investiţii din 48 de ţări de peste tot din lume, potrivit unui oficial iranian. „Cel mai mare număr de vizitatori aparţine Germaniei, care a adus 12 delegaţii, urmând apoi Irak, cu 11 delegaţii, Japonia cu 8, China cu 7, Liban şi Oman cu câte 6, Italia, Turcia, Serbia şi Venezuela cu 5, Marea Britanie, Africa de Sud, Kazahstan şi India cu 4, Rusia, Olanda, Indonezia, Brazilia, Coreea de Sud, Polonia, Thailanda şi Cehia cu 3, Pakistan, Elveţia, Franţa, Ungaria, Azerbaidjan şi Tunisia cu 2 şi Belgia, Bangladesh, Sri Lanka, Suedia, Croaţia, Kenya, Guineea Ecuatorială, Lituania, Malaiezia, Noua Zeelandă, Niger, Nor­ve­gia, Armenia, Afganistan, Algeria, Austria, Ucraina, Uganda şi Spania cu câte una”, a spus oficialul, citat de agen­ţia iraniană de ştiri Mehr News Agency. Însă el nu a menţionat România, cel pu­ţin din câte reiese din materialul agenţiei. Cele mai numeroase delegaţii au fost cele ale Italiei, Austriei, Rusiei, Africii de Sud, Ungariei, Poloniei şi Germaniei, cu câte 100-360 de persoane. 118 delegaţii au venit la invitaţia autorităţilor iraniene.

Unele vizite au fost fructuoase. Spre exemplu, între Iran şi Cehia a fost încheiat un acord pentru construirea a 250 de tractoare grele. După ani de izolare, Teheranul este cu siguranţă însetat de investiţii, iar populaţia sa de aproape 81 de milioane de locuitori este o piaţă ispititoare la prima vedere. Iranul nu este însă dispus să primească cu braţele deschise orice străin. După cum a spus Masoud Khansar, preşe­dintele Camerei de Comerţ,  Industrii, Mine şi Agricultură din Teheran, „Iranul nu va fi o mare piaţă de consum pen­tru străini”. El a condiţionat orice activitate economică de investiţii co­mu­ne pe termen lung, potrivit Tehran Times.

Iar Iranul are nevoie de investiţii străine de durată deoarece izolarea a devastat piaţa muncii, iar hiperinflaţia frustrează consumatorii. Rata şomajului ajunge în anumite categorii de populaţie la 40%. Biroul iranian de statistică pune rata şomajului la sfârşitul anului trecut la 11%. Aproape 21 de milioane de iranieni sunt angajaţi cu contracte provizorii de muncă, iar contractele lor vor expira până pe 20 martie, Anul Nou iranian. Doar  1,5 milioane au contracte permanente. De aceea este de aşteptat un val masiv de dispariţii de locuri de muncă, potrivit agenţiei azere de ştiri Trend. Experţii spun că faptul că 93% din contracte sunt pe termen de până la un an arată că companiile locale nu sunt sigure în legătură cu viitorul lor economic. Potrivit statisticilor băncii centrale, 24% din gospodăriile iraniene nu au niciun membru angajat. 57% din fa­milii au doar un membru cu loc de muncă.

Iranul are şanse să devină o ţară importantă din punct de vedere economic în Orientul Mijlociu, însă a fost până acum un partener comercial minor pentru România postcomunistă. În perioada 2007-2015 maximul de exporturi, de 252 milioane euro, a fost atins în 2012, potrivit institutului naţional de statistică.  Însă ministerul ro­mân de externe atrage atenţia că aceste date nu reflectă complet realitatea. „Biroul de Promo­vare Comercial-Economică de la Teheran (BPCE Teheran) deţine date po­trivit cărora exporturile româneşti de componente pentru automobile (circa 87% din total export) au revenit la valorile iniţiale, dar au fost dirijate în acest an spre Iran via Turcia, exportul fiind astfel evidenţiat pe relaţia cu Turcia. Aceeaşi situaţie se înregistrează pentru componente pentru turbine de abur, livrate în Iran via Emiratele Arabe Unite“, se arată într-o analiză a Departamentului de Comerţ Exterior.

După anul 2000, România a exportat în Iran mai ales (două treimi) sub-ansambluri  şi piese de schimb pentru autovehicule, în special pentru clona Dacia-Logan din Iran, Tondar.

De altfel, după cum atrage atenţia Departamentului de Comerţ, singurul proiect de cooperare cu participare românească menţinut în prezent este reprezentat de colaborarea franco-iranian? RENAULT - Iran Khodro în domeniul construcţiei la Teheran a Renault Tondar. Iran Khodro este cel mai mare producător auto din Iran.

România a mai exportat sub-ansambluri pentru vagoane de pasageri, piese de schimb pentru material rulant, metale comune, furnale şi cuptoare industriale sau de laborator şi echipamente medicale şi electronice. Până în în 2012, când sub imperiul sancţiunilor a intrat industria iraniană a petrolului, o parte importantă (15%) din exporturile româneşti către iran a fost reprezentată de echipamente pentru această industrie. România importă mai ales fructe, proaspete şI deshidratate şi produse petrochimice. Până la impunerea sancţiunilor de profil, România importa cu intermitenţe şI petrol.

Cu perspectiva ridicării sancţiunilor, BPCE Teheran a identificat oportunităţI de export în sectorul auto (embargoul a blocat exporturile de produse metalice), cel agricol, de transport, al mobile, al cosmeticelor şI medicamentelor.