Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) este cel mai important acord din istoria comerţului după crearea Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi vizează jumătate din capacitatea globală efectivă de producţie, adică din PIB-ul global, scopul acordului fiind crearea celei mai mari pieţe de liber schimb din lume, între SUA şi UE.
Subiectul a fost prea puţin dezbătut şi popularizat în România, deşi impactul potenţial asupra economiei locale este extrem de mare. În acest sens, Fundaţia Konrad Adenauer în colaborare cu Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene din Bruxelles şi cu Academia de Studii Economice din Bucureşti au organizat o conferinţă pe tema ”Provocările Parteneriatului Transatlantic de Comerţ şi Investiţii (TTIP) - Unde se poziţionează România?", în data de 8 decembrie.
”TTIP încearcă să creeze cea mai mare piaţă de liber schimb din lume. Este vorba de primii doi actori comerciali la nivel global: SUA şi UE. Pentru cei mici din UE reprezintă oportunităţi dacă ştiu şi vor să se implice, să negocieze, şi dezavantaje pentru cei care aleg pasivitatea”, spune Andreea Paul, deputat PNL, secretar al Comisiei de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.
La evenimentul de la Bucureşti au mai intervenit Martina F. Ferracane, analist politic la Centrul European pentru Politici Economice Internaţionale din Bruxelles, Radu Merica, Preşedintele Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane, Gheorghe Stefan, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în Guvernul alternativă al PNL, Michael P. Stewart, Consilier Economic al Ambasadei SUA în România, Eoin Drea, Cercetător în cadrul Centrului Martens pentru Studii Europene din Bruxelles, Adriana Mircea, Business Development Manager GE România şi Bulgaria, Doru Frântescu, Director Votewatch Europe.
Parteneriatul Transatlantic a fost anunţat în 2013, iar până în octombrie 2015 au avut loc 11 runde de negociere, următoarea fiind programată pentru februarie 2016.
Din perspectiva pieţei locale, acordul ar facilita schimburile comerciale în ambele direcţii, în condiţiile în care exporturile de produse agricole ale SUA în România sunt acum mult sub nivelul exporturilor româneşti în SUA. Statistic, exporturile agricole româneşti pe piaţa americană au totalizat 132 milioane dolari în ianuarie-septembrie anul curent, în timp ce exporturile din SUA se ridică la doar 41 milioane dolari, potrivit unui raport prezentat de Michael P. Stewart, Consilier Economic al Ambasadei SUA în România.
Practic, TTIP ar creşte volumul şi numărul produselor româneşti vândute pe piaţa americană, eliminând o serie de bariere care îngreunează comerţul.
”Nici SUA, nici UE nu au vreun interes să coboare standardele privind alimentele. Poate avem abordări diferite în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, dar scopul final este să asigurăm produse de calitate. TTIP nu vizează reducerea standardelor, ci găsirea unor metode de a elimina, reduce şi preveni existenţa unor reglementări inutile care duc la costuri mai mari pentru derularea afacerilor. Acest lucru este valabil mai ales pentru firmele mici şi mijlocii, care au fonduri limitate şi au nevoie de mai multă transparenţă”, explică Michael P. Stewart.
Evenimentul organizat de Reprezentanţa din România a Fundaţiei Konrad Adenauer în colaborare cu Centrul Martens pentru Studii Europene şi Academia de Studii Economice a reuşit să aducă în atenţia dezbaterii publice un subiect prea puţin mediatizat în România, dar cu o miză foarte mare, de stringentă actualitate, la nivel european si mondial. Conferinţa a fost în măsură să genereze un dialog între mediul politic, academic şi de afaceri cu privire la perspectivele economiei româneşti pe termen lung.
Pe agenda evenimentului s-au aflat legislaţia comercială şi instanţele private pentru rezolvarea litigiilor comerciale, impactul TTIP asupra agriculturii, dar şi asupra UE în ansamblu.
