Business Internaţional

România rămâne şi mai mult în urma vecinilor în privinţa competitivităţii economice, trasă în jos de instituţiile şi piaţa muncii ineficiente şi infrastructura slabă

România rămâne şi mai mult în urma vecinilor în privinţa competitivităţii economice, trasă în jos de instituţiile şi piaţa muncii ineficiente şi infrastructura slabă
06.09.2012, 00:08 2456

Decalajul de competitivitate dintre economia românească şi cele ale statelor vecine s-a adâncit şi mai mult, România căzând cu o treaptă, pe locul 78 din 144, în ediţia din acest an a topului competitivităţii economiilor lumii realizat de Forumul Economic Mondial în care Bulgaria a înregistrat o ascensiune pu­ternică, Polonia a stagnat, iar Ungaria a coborât cu două poziţii.

De altfel, dintre economiile din Uniunea Europeană, singura cu o poziţie mai slabă decât a României este Grecia, ţară aflată de cinci ani în recesiune.

Bulgaria a avansat în clasament de pe locul 74, anul trecut, pe 62, apropiindu-se de Ungaria, economie care a retrogradat de pe poziţia 48 pe 60. Polonia a stagnat pe 41.

Economia românească stă cel mai bine la capitolul eficienţă, pe locul 64 în lume, şi cel mai slab în ceea ce priveşte inovaţia - poziţia 106, potrivit Indicelui Global al Competitivităţii ediţia 2012-2013.

Criteriile din capitolul eficienţă se referă la accesul la educaţie şi calificare, eficienţa pieţei de consum şi a pieţei muncii, gradul de dezvoltare a pieţei financiare, gradul de tehnologizare a economiei, dar şi mărimea pieţei interne.

Capitolul inovaţie se referă atât la aspectul implicit al inovaţiilor aduse de economia locală, cât şi la "gradul de sofisticare" a mediului de afaceri. În privinţa cerinţelor de bază ale unei economii de piaţă, precum gradul de dezvoltare insti­tuţională, infrastructura, mediul macroeco­nomic şi accesul la servicii de sănătate şi educaţie primară, România se plasează pe locul 90 în lume, potrivit raportului.

România, mai slabă la infrastructură, sănătate şi educaţie

România este depăşită de toate statele vecine la criterii precum instituţiile, infrastructura, sănătate şi educaţie primară, şi eficienţa pieţei muncii.

În schimb, economia românească o întrece, de exemplu, doar pe cea poloneză la capitolul mediu macroeconomic, şi numai pe cea a Bulgariei la dezvoltarea pieţei financiare.

În raportul care însoţeşte clasamentul se arată că, în cazul României, cei mai problematici factori pentru afaceri sunt, în ordine descrescătoare, corupţia, taxele, birocraţia ineficientă a guvernului, accesul la finanţare, legislaţia fiscală, infrastructura inadecvată, inflaţia şi instabilitatea politică.

Campionii competitivităţii

Topul competitivităţii este condus de Elveţia, la care se remarcă mai ales eficienţa pieţei muncii, gradul de sofisticare a sectorului de afaceri şi capacitatea de a inova. Elveţia se numără printre ţările cu cel mai ridicat raport brevete/număr de locuitori din lume, notează CNBC. "Productivitatea Elveţiei este accen­tuată de sectorul de afaceri care oferă oportunităţi excelente de pregătire la locul de muncă şi de piaţa muncii care echilibrează nevoia de protecţie a anga­jatului cu interesele anga­jatorului", notează raportul citat.

Poziţia a doua este ocupată de Sin­gapore, însă primele locuri ale clasamentului sunt dominate de statele din nordul Europei, cu Finlanda pe locul trei (patru anul trecut), Suedia pe patru (în coborâre cu o treaptă), Olanda pe cinci (locul şapte în 2011) şi Germania pe şase (a stagnat).

SUA, cea mai mare economie a lumii, a coborât cu două trepte, pe poziţia a şaptea. Lipsa stabilităţii macroeconomice, neîn­crederea continuă a comunităţii de afaceri în guvern şi îngrijorările privind sănătatea financiară se numără printre motivele retrogradării.

Cu toate acestea, SUA rămân printre cele mai inovative economii, datorită sistemului universitar "excelent".

La capitolul inovaţie, topul este condus de Elveţia, urmată de Japonia şi Finlanda. Topul eficienţei este condus de Singapore, SUA şi Hong Kong. La cerinţe de bază pentru o economie, cel mai bine stă tot Singarpore, în clasament urmând Elveţia şi Hong Kong.


Economia Elveţiei s-a împotmolit

Economia elveţiană a rezistat mult timp turbulenţelor din Europa, însă în al doilea trimestru a scăzut surprinzător, cu 0,1%, comparativ cu cele trei luni anterioare, în principal din cauza exporturilor mai slabe către zona euro, cel mai mare partener comercial al ţării. În ritm anualizat, PIB-ul a crescut cu 0,5%. Dar analiştii anticipează că ritmul de creştere va continua să încetinească în următoarele luni şi nu exclud ca economia să intre în recesiune tehnică. "În urmă cu trei luni, economia elveţiană părea fermecător de puternică în comparaţie cu problemele din zona euro, iar acum contemplă recesiunea", a spus Janwillem Acknet, economist-şef la Julius Bär.



Modelul economic suedez: etică puternică a muncii şi încredere ridicată

Renumitul economist Paul Krugman citează adeseori Suedia ca exemplu de economie solidă şi funcţională care a "navigat" prin recentele turbulenţe economice, guvernul cheltuind echivalentul a 50% din PIB. În timpul anilor '70 şi '80, Suedia a fost lăudată pentru standardul de viaţă exemplar.

Sinonim cu taxele ridicate, şomajul redus şi un sistem de protecţie socială emblematic, "modelul" suedez a devenit ceva ce alte state au invidiat, scrie CNBC. Valorile pe care se bazează modelul au apărut însă înainte de anii '70. "Suedia nu a devenit bogată prin democraţia socială, guvernul masiv şi un sistem de protecţie socială cuprinzător. Suedia s-a dezvoltat economic adoptând politicile pieţei libere la sfârşitul secolului XIX. Economia a beneficiat de norme culturale pozitive, precum o etică puternică a muncii şi încredere ridicată", se arată într-un studiu realizat de Institutul de Afaceri Economice din Marea Britanie.

Analiza notează că performanţele economice ale statului nordic au scăzut după anii '60, Suedia coborând în funcţie de raportul PIB/număr de locuitori de pe locul patru în lume în 1975 pe poziţia a paisprezecea în 1993.

Finlanda: o putere economică în zona euro

Finlanda este o putere economică printre ţările din zona euro, însă una mai slabă dacă este comparată cu vecinii din Scandinavia, scrie The Wall Street Journal. Spre deosebire de alte economii din zona euro, cea finlandeză are datorii reduse, şomaj modest şi o influenţă tot mai mare în discuţiile referitoare la rezolvarea crizei. Cu toate acestea, economia dă semne că cedează după o creştere robustă anul trecut. PIB-ul finlandez a scăzut cu 1% în cel de-al doilea trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, în timp ce economiile Suediei, Danemarcei şi Norvegiei au avansat, în cazul Suediei, de exemplu, cu 1,4%. Finlanda, unul dintre fondatorii zonei euro, rămâne totuşi unul dintre puţinii membri ai uniunii monetare cu rating de top şi de aceea, spre deosebire de vecinii scandinavi, Finlanda este responsabilă cu sprijinirea unor ţări cu probleme precum Grecia, Italia şi Spania.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO