În prag de alegeri, cu Berlinul condiţionând acordarea fondurilor europene de acceptarea imigranţilor şi cu OLAF, biroul antifraudă al UE, scoţând la lumină neregulile din afacerile făcute cu banii europeni de apropiaţii săi, premierul maghiar Viktor Orban declară că Ungaria nu mai are nevoie de banii europenilor, ci doar de piaţa lor şi că ţara sa este pe calea cea bună.
Experţii, cifrele macro şi salariile îl contrazic
Economia va creşte cu 4% în următorii ani, până în 2022 va ajunge la ocuparea deplină a forţei de muncă, salariile vor urca şi nu este nevoie de fondurile Uniunii Europene pentru a reuşi, a declarat Orban săptămâna aceasta, schiţând astfel agenda economică înainte de alegerile generale din aprilie.
„De la europeni noi nu avem nevoie de bani, ci de piaţa lor. De aceea trebuie să rămânem în UE“, a spus premierul, precizând că doar „forţele care sprijină intervenţia străină“ spun că fondurile UE sunt o precondiţie a succesului economic şi că contribuţiile anuale ale Bruxellesului sunt eclipsate de producţia internă a Ungariei.
La sfârşitul anului trecut, Arpad Kovacs, şeful Consiliului Fiscal, estima că economia maghiară poate atinge o creştere de 2,5% fără fondurile UE, potrivit dailynewshungary.com. Kovács, văzut ca un profesionist independent, a descris ideea că economia maghiară n-ar mai creşte fără fonduri europene drept „critică înşelătoare“. El apreciază că în 2016 Ungaria a demonstrat că este capabilă să obţină o creştere de peste 2% fără fonduri UE. Finanţarea primită de la UE a fost în acel an egală cu dobânzile fondurilor pe care guvernul le împrumută de pe pieţe şi care contribuie la datoria publică. Guvernul prognoza atunci, luând în calcul şi fondurile europene, o creştere economică de 4,1% pentru 2017 şi de 4,3% pentru 2018. PIB-ul a crescut cu 4% anul trecut.
În 2015, Ungaria a primit fonduri europene de 5,6 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul UE cu 946 de milioane de euro, ceea ce face ca această ţară să fie unul dintre cei mai mari beneficiari per capita ai fondurilor europene. Ungaria a primit de la Bruxelles subvenţii nete de 500 de euro per capita, la un PIB per capita de 10.000 de euro.
Un studiu realizat de KPMG şi GKI şi publicat în primăvara anului trecut arată că economia maghiară este dependentă puternic de fondurile UE. Deşi PIB-ul a crescut cu 4,6% în perioada 2006-2015, fără finanţarea europeană din ciclul 2007-2013 avansul ar fi fost de doar 1,8%. Portalul de ştiri napi.hu, citând rezultatele analizei, scrie că în pofida celor 14.000 de miliarde de forinţi (44,8 miliarde de euro) primite de Ungaria de la UE, competitivitatea s-a deteriorat, iar forţa de muncă a părăsit ţara. Consumul rezidenţial a scăzut cu 5,3% în perioada analizată, iar fără fondurile europene s-ar fi redus cu 11%. Investiţiile au crescut cu 2,8%, iar fără fondurile europene s-ar fi prăbuşit cu 31,3%. Numărul angajaţilor s-a majorat cu 280.000, iar dacă n-ar fi fost fondurile UE, creşterea ar fi fost de doar 105.000.
Studiul a găsit că în multe cazuri investiţiile nu au fost efectuate din raţionamente economice, ci doar pentru că fondurile erau disponibile. Fără fondurile UE nici companiile apropiaţilor lui Orban n-ar fi prosperat.
Procurorii maghiari investigheză, după sesizări primite de la agenţia antifraudă europeană OLAF, proiecte finanţate de UE şi executate de o companie care a aparţinut ginerelui premierului Orban, Istvan Tiborcz, potrivit Reuters. OLAF a explicat că investigaţia priveşte 35 de proiecte de iluminat stradal în Ungaria. Această ţară are cea mai mare pondere a fondurilor europene delapidate din UE şi cea mai mică rată a cazurilor finalizate cu o condamnare după sesizări făcute de OLAF, remarcă Euobserver. Ginerele lui Orban ar fi implicat în utilizarea frauduloasă a unor fonduri europene de 41 de milioane de euro. El a devenit un simbol al crimei organizate.
În timp ce unul dintre scopurile finanţării europene este păstrarea forţei de muncă şi crearea de locuri de muncă, la finalul ciclului de finanţare exodul de talent era atât de masiv încât penuria de forţă de muncă a devenit acum o problemă arzătoare. Dependenţa de fondurile UE a crescut, iar Ungaria a înregistrat cele mai slabe creşteri economice din Grupul de la Vişegrad.
Cu toate acestea, companiile străine vin şi investesc în Ungaria, atrase de subvenţiile generoase date de guvern, creând locuri de muncă şi aducând economia la ocuparea completă a forţei de muncă, aşa cum vrea Orban, dar acutizând penuria de forţă de muncă.
Iar pentru că muncitorii sunt tot mai greu de găsit, salariile cresc. Cresc salariile şi pentru că guvernul majorează remuneraţia minimă şi remuneraţiile în companiile de stat şi în sectorul public. Avansul a fost de peste 13% în ritm anualizat în toamna anului trecut. Salariul mediu brut lunar depăşea atunci 292.000 de forinţi (933 de euro), potrivit datelor institutului de statistică maghiar. Însă aceste statistici nu includ salariie, mai mici decât cele minime pe economie, ale celor care fac muncă comunitară. Aceşti oameni sunt incluşi în statisticile privind şomajul, dar nu şi în cele privind remuneraţiile. Ei primesc până la 173 de euro pe lună. Numărul lor era de aproape 170.000 în vara anului trecut, notează hvg.hu. Institutul de statistică nu oferă informaţii privind salariul median (nivelul sub care jumătate din oameni primesc mai puţin şi peste care cealaltă jumătate primeşte mai mult), care reflectă mai bine nivelul salarizării într-o ţară. Însă banca centrală a estimat salariul median la echivalentul a 710 euro. Creşterile salariale sunt notabile doar în anumite sectoare şi în anumite oraşe.
În Slovenia, una dintre cele mai dezvoltate economii est-europene, salariul mediu brut era la finalul anului trecut de 1.723 euro (1.062 euro net).
În Slovacia, salariul brut lunar este aşteptat să depăşească 1.000 de euro anul acesta.
În Polonia, cea mai mare economie europeană, remuneraţia medie brută a fost de 4.516 zloţi (1.076 euro) la sfârşitul anul trecut.
În Cehia, singura ţară cu statutul de economie dezvoltată din fostul bloc comunist, salariul brut mediu lunar a fost în trimestrul trei al anului trecut de 29.050 coroane (1.142 euro), dar două treimi din salariaţi nu ajungeau la acest nivel.
