Nicolas Sarkozy o primeşte luni pe cancelarul german Angela Merkel, o întâlnire care va deschide o nouă săptămână crucială pentru zona euro, cu organizarea, joi şi vineri la Bruxelles, a unui nou summit UE, al cărui principal subiect va fi criza datoriilor, relatează AFP.
Potrivit preşedinţiei franceze, Parisul şi Berlinul vor face "propuneri" pentru "garantarea viitorului Europei", ameninţată de extinderea crizei actuale.
După prânzul de lucru de luni de la Palatul Elysée, cei doi lider se vor întâlni la sfârşitul săptămânii la Bruxelles cu partenerii lor europeni.
O altă ocazie de a se întâlni va fi oferită joi, de reuniunea PPE (Partidul Popular European), la Marsilia (Franţa), la care vor participa amândoi, alături de alţi lideri ai familiilor democrat-creştine şi conservatoare.
"Europa nu mai este o alegere, este o necesitate. Dar criza i-a dezvăluit slăbiciunile şi contradicţiile. Ea trebuie regândită, ea trebuie refondată", a afirmat joi Sarkozy.
În ziua următoare, Merkel îşi anunţa, în faţa Bundestagului, intenţia de modificare a tratatelor europene pentru reformarea zonei euro aflate în criză şi transformarea într-o veritabilă uniune bugetară.
Dacă amândoi sunt de acord cu obiectivul - "refondarea" Uniunii Europene, trecând printr-o revizuire a tratatelor şi o mai mare disciplină bugetară - , ei nu sunt de acord asupra mijloacelor de a ajunge la el.
Nicolas Sarkozy era iniţial rezervat în privinţa schimbării tratatelor: "vă imaginaţi noi referendumuri?", se întreba el în urmă cu câteva săptămâni, gândindu-se la respingerea, în 2005, a proiectului de Constituţie europeană, apoi a celui al tratatului de la Lisabona, care i-a succedat, la referendumul din Irlanda în 2008.
El s-a lăsat convins însă de această solicitare germană, Parisul declarându-se în prezent favorabil unui tratat european "mai intruziv", care să faciliteze sancţiuni pentru statele indolente şi să ofere mai multe mijloace de supraveghere a autorităţilor europene asupra bugetelor naţionale.
Potrivit Parisului şi Berlinului, această revizuire a tratatelor ar urma să fie propusă celor 27 de state membre UE, cu posibilitatea, dacă unele refuză, să fie adoptată doar de cele 17 state membre ale zonei euro.
În schimb, Sarkozy aşteaptă din partea Berlinului garanţii privind solidaritatea europeană.
Acest lucru ar trebui să se traducă prin posibilitatea ca BCE să cumpere datoria ţărilor mai fragile din UE pentru a limita creşterea ratei dobânzilor impuse de pieţe, după modelul rezervei federale americane sau chiar a Băncii Angliei.
Dar Germania, prin Bundesbank, s-a opus până în prezent să îi ofere controlul complet. În realitate, BCE cumpără de mai multe luni obligaţiuni emise de ţările aflate în dificultate (aproximativ 200 de miliarde de euro de un an), dar acest lucru este insuficient pentru o rezolvare durabilă a situaţiei.
Totuşi, la ultima lor întâlnire la Strasbourg la 24 noiembrie, preşedintele Sarkozy a apreciat că a obţinut o miniconcesie din partea lui Merkel, amândoi convenind să se "abţină de la cereri pozitive sau negative" ale BCE. În traducere, dacă BCE, independentă prin natură, decide să cumpere datoria, fiecare îşi întoarce privirea.
O altă posibilitate pentru redresarea zonei euro este crearea de euro-obligaţiuni, cu care Merkel nu este însă de acord. Inflexibilitatea sa a început însă să fie criticată în Germania, fostul cancelar Helmut Schimdt acuzând-o că izolează ţara.
Aceste tratative între europeni vor avea loc sub privirea mai mult decât atentă a marilor lor parteneri economici. Secretarul american al Trezoreriei, Timothy Geithner, va merge la Berlin şi Frankfurt marţi, pentru a se întâlni cu preşedintele BCE Mario Draghi şi cu cel al Bundesbank, Jens Weidmann. El va merge miercuri la Paris, unde se va întâlni cu Nicolas Sarkozy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
