Discuţiile purtate de cancelarul german Angela Merkel, care ţinteşte un nou mandat, şi preşedintele rus Vladimir Putin la Soci la începutul săptămânii s-au concentrat pe probleme de geopolitică şi securitate. Aceasta a fost prima vizită a cancelarului german în Rusia din ultimii doi ani.
Sancţiunile economice impuse de Occident Rusiei erau aşteptate să se numere printre subiectele de discuţie dintre cei doi lideri. Şi totuşi, ei nu au discutat deschis pe acest subiect în cadrul conferinţei de presă de după întâlnire, cancelarul german spunând doar că speră ca unele sancţiuni să fie ridicate dacă Moscova va realiza progrese în implementarea planului de pace de la Minsk. La rândul lui, liderul rus a făcut o simplă referire la relaţiile economice dintre cele două ţări.
Merkel este o susţinătoare fermă a sancţiunilor impuse de UE şi SUA Rusiei după anexarea Crimeei. Acestea au avut drept ţintă băncile naţionale, comerţul cu arme şi industria petrolieră şi de gaze a Rusiei. Ca răspuns, Moscova a impus propriul embargou asupra produselor agricole din vest.
Sancţiunile au afectat economia rusă, aceasta confruntându-se în acelaşi timp cu prăbuşirea preţurilor petrolului din ultimii ani.
Cândva un performer de top în rândul economiilor emergente, Rusia se chinuie acum să iasă din recesiune şi să înregistreze o oricât de modestă creştere economică. Iar numărul ruşilor care trăiesc în sărăcie este în creştere, atingând aproape 20 milioane sau peste 13% din populaţia ţării anul trecut, potrivit agenţiei de statistică rusă Rosstat.
Oficialii ruşi anticipează însă o redresare a situaţiei economice în acest an, proiectând o creştere de aproximativ 2%.
Unii analişti sunt mai puţin optimişti cu privire la perspectivele de creştere. Comisia Economică şi Socială pentru Asia şi Pacific a ONU se aşteaptă la o creştere de doar 1,1%.
Sancţiunile au avut un impact negativ şi asupra partenerilor comerciali din Vest ai Rusiei. Comerţul Germaniei cu Rusia, de exemplu, a scăzut dramatic de la 80 miliarde de euro în 2012 la 47 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului trecut.
Situaţia pare însă să se redreseze, înregistrându-se o creştere de 37% până la 10 miliarde de euro în primele două luni ale acestui an, potrivit Handelsblatt.
În public, oficialii ruşi se arată încrezători şi subliniază că economia lor a învăţat să se adapteze la noul mediu. Aceştia remarcă faptul că produsele pe care firmele ruseşti obişnuiau să le achiziţioneze din Europa sunt acum cumpărate din alte ţări, cum ar fi China.
Marcus Felsner, preşedinte al asociaţiei germane de business Osteuropaverein, enumeră motivele din spatele actualului mediu dificil de business din Rusia: absenţa investiţiilor în infrastructura rusă şi educaţie, o capacitate redusă de a importa tehnologie din cauza unei crize severe de credit din 2012; lipsa progreselor în ceea ce priveşte productivitatea şi un exod dramatic al talentelor.
Citând un sondaj al Camerei Germano-Ruse de Comerţ, acesta arată că aproximativ 75% din organizaţiile de business ruse şi germane nu resimt niciun impact direct al sancţiunilor.
În pofida problemelor structurale, unii argumentează că atât UE, cât şi Rusia ar avea de câştigat economic de pe urma unor legături comerciale mai strânse.
Un studiu recent al Fundaţiei Bertelsmann din Germania arată că un acord cuprinzător între UE şi Comunitatea Economică Eurasiatică ar putea duce la o creştere cu 0,2% a venitului real pe cap de locuitor în Uniunea Europeană. Pe termen lung, estimează fundaţia, un astfel de acord ar putea creşte exporturile germane cu 31 miliarde de euro anual şi pe cele ruse către UE cu aproximativ 71 miliarde de euro.
Studiul admite pe de altă parte că un astfel de acord nu ar fi posibil atâta timp cât conflictul din Ucraina rămâne nesoluţionat, iar sancţiunile împotriva Rusiei rămân în picioare.
Sancţiunile urmează să expire în această vară, iar UE le-ar putea prelungi.
