Uniunea Europeană şi SUA au impus valuri după valuri de sancţiuni asupra Rusiei de la începutul crizei diplomatice cauzate de anexarea Crimeei în 2014. În pofida acestora, Kremlinul îşi urmează direcţia neabătut, iar puterea lui Vladimir Putin nu a făcut decât să crească, scrie Deutsche Welle.
SUA pregătesc noi sancţiuni împotriva unor oligarhi ruşi şi persoane apropiate lui Putin, însă până acum impactul sancţiunilor occidentaleasupra economiei ruse a fost mai degrabă nesemnificativ, spune Andrei Movchan, de la Carnegie Foundation.
“Aş spune că impactul sancţiunilor asupra PIB-ului este neglijabil, de o jumătate de punct procentual sau chiar mai aproape de zero”, a declarat acesta pentru Deutsche Welle.
Potrivit lui Movchan, sancţiunile legate de importurile high-tech pun într-adevăr o problemă reală, însă impactul acestor restricţii se va resimţi la nivelul economiei ruse doi sau trei ani în viitor.
Deşi s-a contractat în 2015 şi 2016, economia rusă a avansat anul trecut, iar declinul anterior a fost provocat în mare măsură de scăderea preţurilor petrolulu. Mai mult, mulţi ruşi apreciază performanţa economică relativ stabilă a ţării când o raportează la criza din anii ’90, înainte ca Putin să preia puterea.
Nici pe plan politic sancţiunile nu par să aibă vreun efect. Nu numai că Rusia şi-a menţinut neschimbată direcţia politică din 2014, dar sancţiunile l-au ajutat de fapt pe Putin să-şi întărească controlul asupra puterii, spun experţii.
Între timp, mai multe guverne din Europa sunt îngrijorate în legătură cu consecinţele politice şi economice ale conflictului cu Rusia. Rusia suportă aproximativ 60% din pierderile de ordin comercial, în timp ce restul de 40% sunt suportate de cele 37 de ţări care impun sancşiunile, potrivit unui studio al Institutului de Economie Mondială din Kiel, Germania. Germania pare să aibă cel mai mult de suferit.
Potrivit lui Movchan, cea mai bună cale de acţiune pentru Occident ar fi să renunţe la sancţiunile generalizate şi să se concentreze pe sancşiuni impuse numai anumitor persoane. Însă aceste măsuri nu ar fi suficiente pentru a convinge Kremlinul să-şi schimbe direcţia, spune expertul.
În loc de măsuri punitive, Occidentul ar trebui să arate ţării avantajele unui comportament corect, arată acesta. Totuşi, Movchan nu crede într-o soluţionare a crizei în viitorul apropiat.
“Viitorul stă în mâinile birocraţilor din ambele tabere. Însă sancţiunile sunt de obicei impuse pe termen lung, iar în cazul Rusiei procesul este de-abia la început. Cred că situaţia va dura cel puţin timp de un deceniu”.
