Când Metro, unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din Europa, a anunţat pe 30 martie anul trecut împărţirea grupului în două, preţul acţiunilor a crescut cu mai mult de 10%. Jürgen Steinemann, preşedintele nonexecutiv al consiliului de supraveghere, nu putea fi mai mulţumit. În februarie cumpărase acţiuni în valoare de aproape un milion de euro. Când planurile de modificare a structurii companiei au fost anunţate, valoarea acţiunilor sale a urcat cu 170.000 de euro.
Steinemann ar putea să regrete că a cumpărat acţiunile. El este acum subiectul principal al unor acuzaţii de insider trading în Germania. Investigaţia priveşte şi infracţiuni de manipulare a pieţei şi a fost extinsă la nouă persoane, scrie cotidianul german Handelsblatt.
Metro este doar cel mai recent dintre numele cu greutate din businessul german care se asociază cu scandaluri de insider trading şi manipulare a pieţei. Deutsche Borse, Deutsche Bank, Volkswagen şi Porsche, companiile în sine sau doar reprezentanţi ai acestora au fost sau încă mai sunt subiecţii unor investigaţii pentru astfel de infracţiuni. Germania în sine este acuzată de un consilier de-al preşedintelui american Donald Trump de manipulare valutară.
Ancheta Metro se concentrează pe fluxul de informaţii anterior anunţului de pe 30 martie despre planurile de separare a operaţiunilor de retail şi cu alimente de cele cu electronice şi electrocasnice pentru accelerarea creşterii. Divizia de produse electrice este acum listată sub numele Ceconomy, notează Reuters. „Sunt indicii că trei persoane din companie şi încă una din afară cumpărau acţiuni Metro sau furnizau informaţii interne“, a declarat un procuror. Din documentele prezentate autorităţii de supraveghere bursieră reiese că în afară de Steinemann şi directorul operaţional Pieter Boone a cumpărat acţiuni în februarie anul trecut. Metro a explicat că la data achiziţionării nu erau disponibile informaţii interne. Presa germană scrie că grupul a amânat suspect de mult anunţarea separării din martie. Autoritatea federală de supraveghere financiară BaFin a lansat o investigaţie în privinţa faptelor lui Steinemann în urmă cu ceva timp, notează De Tijd. Agenţia suspectează că Steinemann a profitat din plin de informaţiile din interior.
Insider trading reprezintă acea situaţie în care acţiuni sau alte instrumente financiare sunt tranzacţionate în baza unor informaţii confidenţiale, adică inaccesibile publicului. Vinovatul este de obicei o persoană din interiorul companiei, un consultant sau cineva apropiat companiei.
Manipularea pieţei reprezintă situaţia în care o persoană răspândeşte cu intenţie informaţii false despre fapte materiale sau omite să transmită anumite informaţii pe care era obligat să le facă publice, influenţând astfel preţurile de pe piaţă. În această înfracţiune, vinovaţi sunt adesea managementul companiei, speculatori sau aşa-numiţii „guru ai acţiunilor“ care încearcă să propulseze în sus preţurile acţiunilor sau materiilor prime pe care le deţin.
Tot din cauza unor acuzaţii de insider trading demisionează CEO-ul de la Deutsche Borse Carsten Kengeter. Anunţul plecării a fost făcut la sfârşitul lunii trecute, cu câteva ore înainte ca operatorul bursei de acţiuni germane să emită un avertisment privind profitul. Demisia este punctul culminant al unui scandal care a izbucnit la începutul anului. În acest caz, Kengeter a cumpărat acţiuni la compania sa în decembrie 2015, cu câteva luni înainte de anunţarea discuţiilor formale de fuziune cu London Stock Exchange. Bogdan Cojocaru
Acţiunile au crescut şi procurorii au început să se întrebe dacă nu cumva Kengeter discuta deja cu cealaltă parte despre fuziune când a cumpărat acţiunile. Fuziunea a eşuat în cele din urmă. Poziţia lui Kengeter a devenit incertă după ce o instanţă din Frankfurt a respins un acord între acuzaţi şi autorităţi care ar fi dus la închiderea investigaţiei. Prin această înţelegere, Deutsche Borse ar fi plătit amenzi de 10,5 milioane de euro, potrivit Financial Times. Kengeter primeşte anual ca salariu şi bonusuri 2,6 milioane de euro. La aceste venituri se se adaugă alte stimulente financiare de mai multe milioane de euro.
Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a fost atacată anul trecut în instanţă de procurorii italieni, care acuză instituţia de manipularea pieţei. Alături de ea în banca acuzaţilor stau Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume, şi Nomura, companie financiară din Japonia. Acuzaţiile privesc fapte din perioada 2008-2012 şi includ, pe lângă manipularea pieţei, obstrucţionarea activităţii de supraveghere şi contabilitate falsă.
Deutsche Bank a fost acuzată şi în SUA de manipulare pe piaţa electricităţii, plătind în acest caz în ianuarie 2013 amenzi de aproape 1,7 milione de dolari. Faptele incriminate s-au petrecut în 2010 în California şi au de-a face cu scandalul Enron, care a adus o criză de energie în California acum aproape două cecenii. În scandal au fost implicate şi Barclays şi JPMorgan Chase.
În 2016, Deutsche Bank a recunoscut că a manipulat piaţa argintului şi a furnizat dovezi că acelaşi lucru l-au făcut şi UBS, HSBC şi Bank of Nova Scotia.
Scandalul Dieselgate al VW a intrat deja în cel de-al doilea an. În acest caz, Martin Winterkorn, fostul CEO al celui mai mare constructor auto european, este investigat pentru manipularea pieţei. Procurorii spun că au dovezi suficiente că VW a întârziat cu intenţie informarea acţionarilor de izbucnirea scandalului Dieselgate şi despre posibilele pagube financiare pe care le-ar putea produce. Winterkorn a demisionat în septembrie 2015. În mai anul acesta, procurorii germani au anunţat că au deschis anchete pentru acuzaţii de manipulare a pieţei şi contra CEO-ului VW Matthias M¸ller şi a altor reprezentanţi ai companiei. Unul din suspecţi este preşedintele Porsche Hans-Dieter Poetsch.
Cu numele Porsche este asociată o altă anchetă de manipulare a pieţei acţiunilor: fostul CEO Wendelin Wiedeking şi fostul director financiar Holger H‰rter au fost investigaţi pentru posibile nereguli privind încercarea nereuşită a companiei lor de a prelua VW în 2008. Cei doi au fost achitaţi în martie 2016. Acesta a fost unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria business-ului german. Pe 26 octombrie 2008, Porsche anunţa că deţine 42,6% din acţiunile comune ale VW şi că a achiziţionat opţiuni pentru o participaţie de 31,5%, ceea ce ar fi adus pachetul total de acţiuni VW la 74,1%. Porsche şi-a făcut publică intenţia de a obţine 75% din acţiunile VW, ceea ce a declanşat o frenezie în activitatea de tranzacţionare de acţiuni. Anunţul şoc a dus preţul acţiunilor VW de la 290 de euro pe unitate la 1.005 euro, făcând din VW pentru o scurtă perioadă cea mai valoroasă companie din lume, scrie Deutsche Welle. Speculatorii au pierdut circa 15 milioane de euro în două şedinţe de tranzacţionare, după unele estimări. Planul de preluare s-a destrămat în 2009 după ce Porsche s-a lovit de probleme în încercarea de a finanţa un credit de 10 miliarde de euro. VW a intervenit în cele din urmă cu o operaţiune de salvare care a avut ca rezultat cumpărarea Porsche. Wiedeking şi Harter au fost forţaţi să demisioneze.
