Se îndreaptă toată economia mondială spre recesiune? este întrebarea la care specialiştii caută răspuns. Pentru analiştii de la Citigroup răspunsul este clar: da.
Toate economiile de mai sus sunt departe de Europa, dar ce se întâmplă cu ele merită trecut în revistă deoarece sunt componente importante ale economiei mondiale.
Australia
Dacă Australia ar intra în recesiune, ar fi pentru prima dată în ultimii 24 de ani. China cumpără un sfert din exporturile Australiei, o ţară bogată în materii prime. Încetinirea economiei chineze se traduce prin cerere mai mică pentru, spre exemplu, minereul de fier exportat de companiile australiene. Economişti de la UBS, Goldman Sachs şi Morgan Stanley cred că economia a început deja să se contracte în al doilea trimestru. Scădere şi în al treilea trimestru înseamnă recesiune. Economia simte presiuni din mai multe părţi. Investiţiile miniere, care au alimentat una dintre cele mai spectaculoase expansiuni economice din istoria recentă, s-au oprit în condiţiile în care preţurile materiilor prime se prăbuşesc. Creşterea datoriilor guvernului ţine pe loc cheltuielile publice în vremuri când nici afacerile nu investesc. Populaţia este reticentă să cheltuiască, ceea ce este de înţeles având în vedere că şomajul este aproape de maximul ultimilor 10 ani. Salariile n-au crescut mai lent ca acum niciodată în ultimii 25 de ani. Pentru unii analişti, cel mai mare risc de recesiune vine de la datoriile masive care au împins preţurile locuinţelor la niveluri fără precedent în ultimii ani. În ultimii 3 ani, preţurila s-au majorat şi cu 50%.
SUA
Revizuirea în sus a creşterii Produsului Intern Brut (PIB) al SUA la 3,7% pentru trimestrul doi i-a asigurat pe unii economişti că economia Americii are baze solide. Însă un alt indicator macroeconomic îndeamnă la prudenţă. Venitul Intern Brut (VIB) a avansat cu doar 0,6% în trimestrul trecut. Acest indicator arată că economia SUA, cea mai mare din lumea, abia s-a mişcat în primul semestru, scrie Wall Street Journal. VIB şi PIB măsoară acelaşi lucru: mărimea unei economii. PIB măsoară producţia pe baza cheltuielilor populaţiei, companiilor şi guvernelor, în timp ce VIB ia în calcul veniturile generate din producţie – elemente precum salarii, profituri şi taxe. În teorie, valorile celor doi indicatori ar trebui să fie aceleaşi. Însă ei vin din surse diferite şi pot varia de la trimestru la trimestru. Spre exemplu, în primul trimestru din 2012 VIB a avansat cu 7,7%, iar Pib cu doar 2,7%. Unii economişti cred că ar trebui acordată o importanţă mai mare VIB. Economistul Jeremy Nalewaik al Rezervei Federale scria în 2006 că VIB este un indicator al recesiunii mai precis decât PIB.
BALTIC DRY INDEX
Indicatorul Baltic Dry este emis zilnic de Baltic Exchange din Londra şi ia în calcul peste 20 de rute comerciale. El reflectă evoluţia costurilor de transport din industria navală a materiilor prime – minereu de fier, oţel, ciment, cărbune şi este considerat un barometru precis al sănătăţii economiei globale. Baltic Dry Index a înregistrat o revenire spectaculoasă anul acesta de la cel mai scăzut nivel din istorie. Dar acum a început să scadă din nou.
