Fabrica din Neukirch face cu greu faţă comenzilor, astfel încât şeful acesteia, Joerg Bauer, a decis să introducă al doilea schimb, să îşi mute activitatea într-o clădire mai mare şi să angajeze mai mulţi oameni.
Cererea pentru astfel de locuinţe pentru refugiaţi reprezintă unul din multitudinea de factori care ajută la redresarea industriei germane a construcţiilor, scrie Reuters.
Sectorul este impulsionat de asemenea de populaţia în creştere din marile oraşe, cât şi de un interes în creştere în sectorul imobiliar. Costurile de finanţare aflate la minime record şi salariile reale în creştere îi încurajează pe mulţi germani să treacă peste aversiunea tradiţională faţă de achiziţiile de locuinţe şi apartamente proprii, iar alţii privesc proprietăţile drept o investiţie atractivă.
Această cerere, dublată de un plan guvernamental de 13 miliarde de euro de modernizare a drumurilor şi podurilor în 2016, este de aşteptat să impulsioneze vânzările în sectorul construcţiilor cu 2,5%, până la 235 miliarde de euro anul viitor, cel mai ridicat nivel din 2000, potrivit asociaţiei BvB din cadrul industriei.
Revigorarea sectorului consolidează redresarea economiei locale, compensând comerţul extern fragil înregistrat pe fondul încetinirii pieţelor emergente.
Sectorul construcţiilor reprezintă 4% din PIB-ul german, iar cu 2,5 milioane de oameni lucrând în peste 300.000 de companii, acesta este un angajator major.
„Din ce în ce mai mulţi germani investesc în proprietăţi“, afirmă Hans-Werner Sinn, director al institutului economic Ifo. Indicele Ifo pentru sectorul construcţiilor a avansat în noiembrie până la cel mai ridicat nivel de la reunificarea Germaniei în 1990.
Totuşi, industria construcţiilor nu a atins încă boom-ul înregistrat după reunificare.
Deficitul de locuinţe se menţine în Germania din cauza inactivităţii sectorului din perioada 2001-2009, când sectorul public a redus stimulentele fiscal pentru investitorii rezidenţiali.
În perioada ianuarie-septembrie a acestui an, numărul aprobărilor pentru construcţii a crescut cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut. Totuşi, creşterea aşteptată pe întregul an nu va fi suficientă pentru a acoperi ritmul dezvoltării urbane.
În condiţiile în care cererea depăşeşte oferta, unii economişti spun că piaţa s-ar putea supraîncălzi. „Există un risc real să ne confruntăm cu o bulă imobiliară în câţtiva ani“, afirmă economistul şef al Commerzbank Joerg Kraemer.
Companiile mici şi mijlocii care domină sectorul construcţiilor rezidenţiale încearcă din greu să facă faţă cererii.
În Germania, influxul de refugiaţi are un impact pozitiv nu numai asupra sectorului construcţiilor. Producătorii auto germani de exemplu văd sosirea refugiaţilor drept o oportunitate de a rezolva deficitul de forţă de muncă, potrivit Bloomberg.
Potrivit CEO-ului Daimler Dieter Zetsche, deşi nu toţi cei care sosesc în Germania sunt ingineri, mecanici sau antreprenoriă, mulţi au o pregătire bună şi sunt motivaţi, iar aceştia ar putea reprezenta exact ceea ce-i trebuie economiei germane în condiţiile scăderii populaţiei şi creşterii numărului de pensionari.
În acelaşi timp, absorbţia refugiaţilor este aşteptată să dea un impuls pozitiv economiei germane ca întreg, adăugând 0,2% la rata de creştere anuală anul viitor, potrivit mediei estimărilor incluse într-un sondaj Bloomberg realizat în noiembrie.
