Business Internaţional

Şeful Bundesbank anunţă că urmează Caritasul mondial dacă băncile centrale mai printează mult timp bani

Şeful Bundesbank anunţă că urmează Caritasul mondial dacă băncile centrale mai printează mult timp bani

Preşedintele Bundesbank Jens Weidmann: „Cea mai bună pază împotriva tentaţiilor din politicile monetare este o societate luminată şi orientată spre stabilitate”

20.09.2012, 00:06 2223

După luni de frustrări în care politicienii au trecut peste sfaturile lui, Jens Weid­mann, preşedintele Bun­des­bank, a recurs la un discurs neobişnuit pentru a avertiza asupra pericolelor pe care le presupune metoda preferată a altor mari bănci centrale pentru a ajuta guvernele, printarea masivă de bani. Folosind o poveste din celebra tragedie a lui Goethe "Faust", el aseamănă această metodă cu tentaţia diavolului. Bundesbank este banca centrală a celei mai mari economii europene şi de aceea este una din garanţiile stabilităţii euro.

Lucrarea clasică a lui Goethe, spune Weidmann, subliniază "principala problemă a politicilor monetare de astăzi, care sunt bazate pe printarea de bani" şi "corelarea cu po­tenţial periculos a printării de bani cu inflaţia şi finanţele de stat", scrie Financial Times.

În primele scene din tragedia lui Goethe, Mephistopheles îl convinge pe îm­pă­ratul Sfântului Imperiu Roman, înecat în datorii, să printeze bani din hârtie care să aibă în spate valoarea aurului încă nescos din mine pentru a rezolva o criză financiară. Metoda a avut iniţial rezultate fericite, iar împăratul a printat tot mai mulţi bani. Totul s-a prăbuşit apoi, din cauza inflaţiei.

Deşi Weidmann nu a făcut o referire directă, discursul lui priveşte clar planul BCE de a reduce costurile de finanţare nesustenabile ale statelor cu probleme din zona euro, precum Spania şi Italia, prin achiziţii nelimitate de obligaţiuni. Preşe­dintele Bundesbank, în funcţie din 2011, este singurul membru al consiliului BCE care a votat împotriva planului anunţat de şeful BCE Mario Draghi. Weidmann spune că metoda lui Draghi echivalează cu finanţarea guvernelor prin printarea de bancnote.

"Statul din «Faust» a putut, în prima fază, poate să scape de datorii, în timp ce cererea consumatorilor creşte puternic, alimentând o revenire puternică. Mai apoi totul degenerează în inflaţie, iar sistemul monetar este distrus de devalorizarea rapidă a monedei", a spus şeful Bundesbank.

Comentariile colorate ale acestuia par, de asemenea, să fie o ripostă la "sugestia" ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble de a nu mai critica în public BCE, notează The Guardian.

"Cea mai bună pază împotriva ten­ta­ţiilor din politicile monetare este o societate lu­minată şi orientată spre sta­bi­litate", a explicat Weidmann.

Unul dintre efectele vizibile ale banilor ieftini injectaţi pe pieţe de BCE este "îngrăşarea" băncilor, deşi acestea au promis anul trecut să renunţe la active de peste 1.200 mld. dolari pentru a putea face faţă crizei datoriilor.

Însă în cele 12 luni până la sfârşitul lunii august, valoarea activelor băncilor din zona euro a crescut cu 7%, la 34.400 mld. dolari, scrie Bloomberg. Decizia de anul trecut a lui Draghi de a pune la dispoziţia instituţiilor de credit împrumuturi ieftine de peste 1.000 mld. euro a redus presiunile de a vinde din active. Banii ieftini reduc semnificativ, pe termen scurt, riscul unei noi crize bancare, dar pot face băncile europene dependente de finanţarea de la BCE. Iar orice defect poate amplifica problemele unui sistem im­perfect, cum este sistemul bancar euro­pean.

În ultimele 12 luni, din băncile din Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia au fost retraşi 326 mld. euro, valoare care coincide cu intrările de capital din băncile statelor cu eco­nomii solide din zona euro. Acest flux sub­minează unul dintre principiile de bază ale uniunii monetare, un sistem financiar integrat.

Pe coridoarele puterii din Berlin principalul motiv de îngrijorare nu este Grecia, stat aflat în pragul falimentului, şi nici Spania, ţară cu probleme de lichiditate, ci China, scrie Thomson Reuters. Economia chineză, a doua ca mărime la nivel mondial, încetineşte, iar guvernul de la Berlin se teme că astfel ar putea pierde din clienţii care cumpără maşinile şi utilajele produse de industria germană. Acesta ar putea fi motivul pentru care Germania nu se grăbeşte să scoată mai mulţi bani din buzunarul contribuabililor pentru a sprijini ţările cu probleme din zona euro şi tensionează adesea situaţia încăpăţânându-se să blocheze planurile anticriză ale zonei euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO