Utilizarea fondului de urgenţă al UE, care are resurse de 500 miliarde euro, pentru a recapitaliza în mod direct băncile care se confruntă cu probleme financiare reprezintă una dintre principalele măsuri pentru stabilizarea sistemului financiar al blocului comunitar, precum şi unul dintre pilonii uniunii bancare din Europa. Prin uniunea bancară se urmăreşte supravegherea instituţiilor de credit din regiune de către instituţiile europene, notează AP.
„Am făcut un pas important pentru înfiinţarea uniunii bancare prin stabilirea principalelor reguli ale viitoarelor recapitalizări directe ale băncilor“, a spus ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, adăugând că uniunea bancară este necesară pentru a asigura încrederea pieţelor financiare în stabilitatea sistemului bancar european.
Sistemul de recapitalizare directă a băncilor prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM) este considerat a fi unul dintre progresele-cheie înregistrate de guvernele din zona euro după ce Irlanda, Spania şi Cipru au fost nevoite să acceseze finanţare internaţională de la partenerii din zona euro pentru a-şi putea sprijini sistemele financiare, potrivit Financial Times.
În urmă cu un an, Spania a fost nevoită să ceară finanţare de 100 miliarde euro pentru a-şi salva sistemul bancar, banii fiind alocaţi prin intermediul FROB, fondul de restructurare bancară gestionat de statul spaniol. Până în prezent, Spania a primit aproximativ 41 mld. euro prin intermediul ESM. De asemenea, Cipru a solicitat anul acesta ajutor financiar extern de 10 miliarde de euro pentru salvarea băncilor locale, 9 miliarde de euro fiind acordate prin ESM, iar restul de Fondul Monetar Internaţional.
Până vor fi puse în funcţiune noile reguli va mai trece însă o perioadă, ministrul irlandez de finanţe Michael Noohan estimând aproximativ 12 luni.
Cu toate acestea, majoritatea miniştrilor din zona euro au atras atenţia că deşi şi-au dat acordul, există multe detalii operaţionale care mai trebuie puse la punct.
„Trebuie să evităm aşteptările false care sunt asociate cu recapitalizarea directă a băncilor“, a afirmat Schaeuble.
Măsura a fost anunţată de liderii UE în urmă cu un an, când criza datoriilor din zona euro a atins apogeul. Însă de atunci, unele ţări, în frunte cu Germania, au încercat să încetinească demersurile proiectului şi să limiteze scopul acestuia. Acestea sunt îngrijorate că au utilizat banii contribuabililor pentru a salva băncile aflate în dificultate în ţări unde sistemul nu a fost supravegheat în mod adecvat.
Ideea iniţială a fost ca uniunea bancară să asigure faptul că băncile cu probleme financiare nu utilizează toate resursele statului pentru ca acesta din urmă să fie nevoit la rândul lui să ceară ajutor financiar, aşa cum s-a întâmplat în cazul Irlandei şi al Ciprului. „Acest instrument ne va ajuta să menţinem stabilitatea zonei euro şi să înlăturăm riscul de contagiune din sectorul financiar“, a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului de lucru al miniştrilor finanţelor din zona euro.
Capacitatea ESM de a recapitaliza băncile va fi limitată la maximum 60 mld. euro pentru a se asigura ratingul de credit al fondului care trebuie să se împrumute de pe pieţele de obligaţiuni internaţionale.
Guvernele naţionale trebuie să contribuie la recapitalizarea băncilor alături de ESM
Acordul încheiat cuprinde mai multe condiţii care vor limita probabil atractivitatea mecanismului pentru unele ţări. Una dintre condiţii, introdusă la insistenţa Germaniei şi a celorlalte state creditoare, prevede că guvernele naţionale trebuie să contribuie la recapitalizarea băncilor cu probleme împreună cu Mecanismul European de Stabilitate.
În plus, acordul nu cuprinde nicio garanţie că state precum Irlanda şi Spania, care au primit finanţare externă înainte ca Mecanismul să dobândească noile prerogative, vor putea accesa noul sistem de recapitalizare.
Djsselbloem a precizat că orice „aplicare retroactivă“ va fi discutată de la caz la caz.
Irlanda, care a cheltuit peste 60 miliarde euro pentru a salva băncile de la faliment, este considerată principalul candidat pentru a obţine recapitalizarea directă a sistemului bancar de la fondul de urgenţă al zonei euro, deoarece ar putea astfel să transfere miliarde de dolari din datoria de stat către bilanţul Mecanismului European de Stabilitate.
Ministrul irlandez al finanţelor Michael Noonan nu a oferit niciun indiciu privind intenţiile guvernului.
Potrivit regulamentului anterior, fondul de urgenţă al zonei euro putea să recapitalizeze băncile numai indirect, împrumutând guvernul statului responsabil pentru fiecare bailout. Acest sistem conducea însă la creşterea datoriei de stat, cauzând un cerc vicios prin care o ţară cu finanţe publice solide ar fi intrat în criză dacă o bancă locală ar fi necesitat o intervenţie externă. Astfel, noile reglementări au rolul de a transfera o parte din povară către fondul zonei euro.
Banca Reglementelor Internaţionale: „Nu mai încetiniţi creşterea economică prin relaxarea politicii monetare”
Ratele de dobândă scăzute şi lichiditatea suplimentară injectată pe pieţe de băncile centrale le-au mai acordat economiilor de pe glob timp pentru a-şi reveni după criza financiară, însă acest tip de politică monetară trebuie să ia sfârşit acum pentru a se asigura revenirea pe creştere economică, potrivit unui raport al Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI), preluat de CNBC.
BRI - cunoscută ca banca centrală a băncilor centrale – susţine în raportul său anual că utilizarea politicii monetare în zona euro, Marea Britanie, Japonia şi SUA nu va aduce reformele necesare pe piaţa muncii şi în economie şi este de fapt o reţetă pentru eşec.
„Băncile centrale nu mai pot face mult fără a lua în considerare riscurile pe care le-au creat deja. Acestea
trebuie să încurajeze măsurile necesare, în loc să le încetinească prin rate de dobândă aproape de zero şi prin achiziţia unor cantităţi enorme de titluri de stat”, se arată în raportul BRI.
În schimbul acestor măsuri, instituţia solicită luarea unor măsuri de către guverne care să majoreze productivitatea şi să încurajeze creşterea angajărilor. De asemenea, BRI le sugerează companiilor să finalizeze procesul de „curăţare” a bilanţurilor şi susţine că guvernele trebuie să facă eforturi pentru a-şi asigura sustenabilitatea finanţelor.
Wolfgang Schaeuble, ministrul german de finanţe: „Trebuie să evităm aşteptările false care sunt asociate cu recapitalizarea directă a băncilor“
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 25.06.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
