Business Internaţional

Spania este adevăratul test pentru UE, nu Grecia

Spania este adevăratul test pentru UE, nu Grecia

Datoria publică a Spaniei a crescut anul trecut la 68,5% din PIB, respectiv 734,9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de peste 20 de ani, de la 61,2% în 2010, potrivit datelor băncii centrale, care amplifică temerile privind capacitatea autorităţilor de a pune ordine în finanţele ţării. „Spania pare să fie principalul risc pentru Europa în viitorul apropiat. Problemele Europei sunt enorme şi includ spirala datorii-recesiune din Portugalia şi Spania“, a declarat Stephane Deo, economist-şef pentru Europa la UBS. Comisia Europeană anticipează că datoria publică a Spaniei va ajunge la 78% din PIB anul viitor, nivel aproape dublu faţă de începutul crizei datoriilor din zona euro, eforturile de reducere a deficitului bugetar fiind afectate de reintrarea în recesiune.

Autor: Andreea Mindrila

06.04.2012, 00:05 1761

Testul decisiv pentru pla­nurile zonei euro de re­lansare eco­nomică nu a fost niciodată Grecia, ci Spania, iar Uniu­nea Euro­peană dă semne că va pica acest test.

Noul plan de austeritate al guvernului spaniol nu a câştigat încrederea investi­to­rilor, iar acest fapt este o ameninţare nu doar pentru Spania, ci pentru întreaga Uniune Euro­peană, scrie Bloomberg. Guvernele europene trebuie să ia măsuri înainte de a fi prea târziu.

Guvernul de la Madrid a anunţat săptămâna trecută o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar cu 27,3 miliarde de euro în acest an printr-un mix de majorări de taxe pe companii, îngheţări de salarii în sectorul public şi reduceri de cheltuieli. Măsurile nu au reuşit însă să oprească recenta creştere a costurilor de împrumut, potrivit Financial Times.

La licitaţia de obligaţiuni spaniole derulată miercuri, lucrurile nu au mers foarte bine, pentru că cererea a fost scăzută, iar preţurile oferite au fost mici, guvernul reuşind să atragă doar 2,6 miliarde de euro, minimul vizat. Costurile de împrumut ale Spaniei pentru obligaţiunile cu scadenţa de zece ani pe piaţa secundară au crescut până la 5,7%, cel mai ridicat nivel de la începutul acestui an.

Noul plan de austeritate presupune reducerea deficitului bugetar în anul curent de la 8,5% din PIB la 5,3% din PIB, iar pe fondul contracţiei economice, acest lucru necesită o înăsprire fiscală de aproape 4% din PIB, în condiţiile în care rata şomajului este deja de aproximativ 23%. Spania nu a îndeplinit ţintele fiscale anterioare care au fost foarte dificil de atins, iar acum trebuie să recupereze terenul pierdut. Statul a ratat ţinta bugetară deoarece guvernele regionale, asupra cărora Madridul are control limitat, nu au respectat cerinţele, iar creşterea economică a fost mai mică decât cea estimată. Noul plan al guvernului nu este credibil şi cu cât reuşeşte mai mult să reducă cheltuielile bugetare, cu atât perspectivele privind creşterea economică şi datoria publică sunt mai pesimiste.

Economia Greciei este mică, dar Spania este a patra economie a zonei euro şi dacă situaţia se înrăutăţeşte şi mai mult, UE va resimţi din plin acest lucru. Spania nu poate face faţă crizei fără a primi ajutor supli­mentar din partea partenerilor europeni.


Austria se fereşte de contagiune

Banca centrală a Austriei se va alătura băncii naţionale a Germaniei, Bundesbank, şi nu va accepta ca garanţii obligaţiunile bancare garantate de statele membre care au primit ajutoare financiare de la UE şi FMI, notează Bloomberg.

"Am luat şi noi această decizie. Este vorba de sume mici care vor avea un impact redus asupra colateralului total", a declarat un purtător de cuvânt al băncii centrale austriece. Bundesbank a fost prima dintre băncile centrale care au aplicat modificarea legislaţiei privind garanţiile anunţată de BCE pe 23 martie.

BCE nu mai impune băncilor să accepte obligaţiuni bancare garantate de guvernele "al căror rating de credit nu este în conformitate cu nivelul de referinţă pentru îndeplinirea cerinţelor minime privind standardele de creditare". Băncile din cele trei state europene care au primit bailout-uri, respectiv Grecia, Portugalia şi Irlanda, nu vor mai putea utiliza astfel de obligaţiuni pentru a obţine finanţare prin intermediul subsidiarelor din Germania şi Austria.

Thomas Costerg, economist la Standard Chartered Bank din Londra, spune că şi alte ţări ar putea avea rezerve în a accepta astfel de garanţii.

BCE rămâne gardianul zonei euro

Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat, la doar câteva ore după ce premierul spaniol Mariano Rajoy a avertizat că Spania se află într-o situaţie "extrem de dificilă", că discuţia referitoare la retragerea sprijinului pe care BCE îl acordă băncilor din zona euro este "prematură".

Pe fondul amplificării temerilor privind creşterea inflaţiei în Germania, Draghi spune că BCE nu va ezita să contracareze riscurile creşterii preţurilor dacă este necesar.

"Politica monetară a zonei euro are ca obiectiv principal menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu la nivelul întregii uniuni monetare. Depinde de factorii de decizie politică din fiecare ţară să promoveze dezvoltarea internă care asigură competitivitatea economiilor lor", a declarat Draghi.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO