Undele acestui val ating şi România, Cipru şi ajung chiar şi în Germania şi Marea Britanie, ţări în care băncile au primit în ultimele săptămâni mii de cereri pentru deschiderea de noi conturi pentru firme mici şi mijlocii din Grecia şi pentru greci cu profesii liberale, scrie Kathimerini, care citează surse bancare.
Dar grecii par să-i prefere în special pe bulgari. În 2014, în Bulgaria erau înregistrate 11.500 de firme cu participare grecească, cu 2.500 mai multe faţă de anul anterior. Krasen Stancev, analist la Institutul pentru Economie de Piaţă, spune pentru revista germană Der Spiegel că de când criza a început companiile greceşti au investit 4,5-5 miliarde de euro în Grecia. În aceeaşi perioadă, adică în şase ani, 60.000 de greci şi-au deschis conturi în Bulgaria, estimează Stancev. Din Grecia, Confederaţia naţională a comerţului se plânge că 60.000 de companii au înaintat cereri pentru a-şi muta sediile în Bulgaria.
Cetăţenii greci trebuie doar să efectueze o călătorie scurtă în ţara vecină Bulgaria pentru a-şi deschide cont în euro sau leva. Au nevoie de cardul de identitate şi de două ore de răbdare, notează revista germană. Pe paginile de internet ale băncilor din Bulgarie este menţionată la documentele necesare şi dovada adresei în Bulgaria, fiind suficientă factura la utilităţi.
Companiile străine nerezidente ar avea nevoie de certificatul de înfiinţare, documente oficiale din care să reiasă statutul legal al firmei şi certificatul de înregistrare fiscală.
În România, pentru deschiderea unui cont curent, cetăţenii nerezidenţi au nevoie de paşaport şi de certificatul de rezidenţă fiscală (act eliberat de administraţia finaciară din ţara de rezidenţă privind confirmarea de plată a taxelor şi impozitelor).
„Acum chiar şi Albania pare mai atractivă decât Grecia“
„Avem mulţi clienţi străini. Desigur, printre ei sunt şi greci“, a explicat un angajat al unei bănci bulgare. Grecii încearcă astfel să ocolească restricţiile de capital introduse de guvernul grec pentru a-i împiedica pe greci să distrugă sistemul bancar retrăgându-şi banii din depozite.
Un individ poate transfera în Bulgaria până la 14.000 de euro pe săptămână, profitând de faptul că guvernul de la Atena permite grecilor care călătoresc în afara ţării să transferarea în străinătate până la 2.000 de euro pe zi. „Controalele stricte care ar trebui să salveze de la faliment băncile elene conduc la un exod în masă spre cel mai sărac stat din UE“, scrie Der Spiegel. Grecilor le este frică de ceea ce le-ar putea face economiilor lor revenirea la drahmă.
„În cele mai crunte săptămâni ale crizei, grecii au retras 45 de miliarde de euro din conturile bancare. Acum îşi duc banii în străinătate“, continuă Der Spiegel.
„Până în urmă cu câţiva ani, Grecia încă era un model pentru alte state din Balcani. Eram o economie dezvoltată, integrată în Occident, parte a centrului Europei. Acum chiar şi Albania pare mai atractivă“, spune un întreprinzător grec.
Pentru companii, impozitul mic pe venit şi profit din Bulgaria, de 10%, este foarte atractiv mai ales acum când în Grecia taxa pentru companii a fost majorată la 29%. De asemenea, în Bulgaria salariul minim pe economie este mai mic, iar birocraţia nu este atât de supărătoare. În mod normal, oamenii de afaceri greci îşi pot deschide o subsidiară în Bulgaria în doar o săptămână.
„Aici avem stabilitate: regim fiscal de încredere, legislaţie solidă şi mediu favorabil“, spune Ioannis Politis, manager la compania grecească de produse de igienă Septona. Aceasta şi-a construit în urmă cu zece ani o fabrică în oraşul Ruse, la graniţa cu România.
Circa 120 de companii mari greceşti au pătruns pe piaţa bulgărească în anii 2000 în sectoare precum cel de retail, metalurgie, distribuţia de combustibil, construcţii şi imobiliare.
„Este mult mai bine să-ţi păstrezi banii în Bulgaria“
Kostas Mikhail a plecat din Atena în 2014 şi şi-a deschis o brutărie în Sofia. După nici un an are deja planuri de extindere. „Nu cred că ne va afecta situaţia din Grecia“, spune el zâmbind. Compatriotul său Panagiotis Douvos a făcut acelaşi pas, dar în 2011.
„Bulgaria mi-a oferit oportunitatea să supravieţuiesc, ceea ce în aceste vremuri este dificil în Grecia“, a explicat Douvos unui jurnalist de la AFP în timp ce discutau printre bidoanele cu ulei de măsline şi pachetele de brânză dintr-un deposit din Sofia.
„În Grecia este aproape imposibil să conduci o afacere. Companiile dispar rapid deoarece impozitele şi dobânzile creditelor de la bănci sunt mari“, spune el. Comerciantul vrea să deschidă magazine în oraşele de litoral Varna şi Burgas. Problema lui este că toţi furnizorii sunt din Grecia, unde economia este paralizată de restricţionarea fluxurilor de capital.
„Din cauza controalelor de capital, furnizorii nu pot retrage bani necesari pentru transport şi combustibil. Categoric, este mult mai bine să-ţi păstrezi banii aici“, a mai spus Douvos.
Multe companii orientate spre export au găsit în Bulgaria un adăpost pentru afacerile lor în urmă cu două decenii. Kyriakos Fotinos şi-a mutat compania de îmbrăcăminte în Bulgaria în 1996. Firma lucrează mai ales cu clienţi occidentali. El a explicat că în ultimii ani a fost mai afectat de criza economică din Vest şi de politica de dumping a Chinei decât de criza grecească. Compania, care are o fabrică şi lângă Atena, şi-a majorat afacerile cu 30% în ultimii cinci ani pentru că face afaceri cu Vestul.
