Într-o singură zi şi printr-o acţiune fără precedent, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's, singura care a tăiat ratingul maxim al SUA, a redesenat harta europeană a riscului după ce a retrogradat calificativele suverane a nouă ţări din zona euro. Decizia, în urma căreia România este percepută mai bine decât Portugalia, a lovit cel mai dur Franţa şi Austria, state care şi-au pierdut astfel ratingul de top, şi complică planurile liderilor europeni de a lupta contra crizei datoriilor suverane.
Ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului au fost reduse cu două trepte, în timp ce calificativele Austriei, Franţei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei au fost reduse cu o treaptă. Germania, cea mai mare economie europeană, este singurul membru al zonei euro care a rămas nevătămat de decizia agenţiei. În afara calificativelor Germaniei şi Slovaciei, ratingurile a 14 ţări din uniunea monetară au perspectivă negativă, care indică o posibilitate de cel puţin 33% ca ratingul să fie revizuit în scădere în următorii doi ani. În prezent, cel mai redus ratig din zona euro şi Europa îl are Grecia, cu nivelul "CC" - ţară în default cu puţine şanse de revenire.
"Deciziile sunt motivate în cea mai mare măsură de opinia S&P că iniţiativele luate de liderii europeni în ultimele săptămâni ar putea fi insuficiente pentru a rezolva probleme sistemice din zona euro", scriu analiştii S&P.
Eforturi mai mari din partea statelor "AAA"
Decizia S&P, care subliniază faptul că investitorii cred că agravarea crizei din zona euro va crea mari probleme pentru statele membre şi la a care se adaugă una anterioară de retrogradare a Belgiei, reprezintă un eşec al Europei care pune capăt unor iluzii cu valenţe de mit, scrie publicaţia franceză Le Monde. Deşi nu va avea un impact imediat semnificativ deoarece era aşteptată de pieţe, retrogradarea în masă va afecta Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), mecanismul de salvare al zonei euro.
Forţa FESF, care are o putere de foc de 440 mld. euro, rezidă în forţa statelor care-l finanţează şi propriul rating "AAA", serios ameninţat de retrogradarea Franţei şi Austriei. Pierderea ratingului va face mai dificil pentru liderii europeni să convingă investitori precum China şi Brazilia să rişte propriile fonduri.
Tăierea ratingului FESF ar putea duce la majorarea costurilor de finanţare, ceea ce va reduce puterea fondului de a proteja economiile mai slabe. John Chambers, preşedintele Comisiei de ratinguri suverane a S&P, a declarat pentru agenţia Thomson Reuters că va fi nevoie de angajamente mai mari ale statelor care şi-au păstrat ratingul maxim pentru ca FESF să rămână cu calificativul "AAA". Chambers a avertizat că pentru Germania principalele riscuri referitoare la rating sunt deteriorarea situaţiei fiscale şi problemele sectorului bancar.
Sarkozy: Dacă pierdem ratingul AAA, sunt mort
În Franţa, liderii politici au încercat de mult timp să minimizeze o eventuală reducere de rating. Actuala retrogradare vine însă într-un an electoral, iar în ochii alegătorilor ar putea echivala cu un verdict dat de investitori asupra politicilor preşedintelui Nicolas Sarkozy.
Publicaţia franceză Le Figaro notează că va fi nevoie de 10-20 de ani pentru recâştigarea ratingului de top dacă sunt avute în vedere cazurile Danemarcei, Finlandei şi Suediei, care şi-au recuperat calificativul "AAA" între 2001 şi 2004 datorită unei discipline bugetare mai stricte. În primul comentariu public după reducerea ratingului, Sarkozy a lansat ieri un apel la calm şi a promis că va implementa noi reforme menite să consolideze situaţia financiară a ţării. Analiştii consideră că retrogradarea Franţei a adâncit divergenţele dintre nordul şi sudul Europei, slăbind poziţia politică a Parisului în relaţia cu Berlinul, în contextul negocierilor dure pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat.
Potrivit presei, Sarkozy le-ar fi spus în decembrie apropiaţilor săi: "Dacă pierdem ratingul AAA, sunt mort".
De asemenea, acţiunea fără precedent a S&P ar putea reduce apetitul guvernelor europene pentru compromisuri privind rezolvarea problemelor Greciei, notează The Telegraph. Potrivit lui Etienne Gorgeon, director la Rothschild Investment Managers, nici Marea Britanie, stat care nu face parte din zona euro, nu va scăpa de iureşul retrogradărilor de rating în urma reeşalonării globale a riscului.
Care e diferenţa între "AAA" şi "AA"?
"Trecerea de la un rating la altul nu înseamnă neapărat creşterea costurilor de finanţare pentru statele avute în vedere. Privarea de AAA înseamnă că nu mai există conceptul de datorie fără un risc de default. Iată definiţia ratingului AA, dată de S&P: probabilitatea ca împrumutatul să ramburseze datoria este foarte ridicată. Diferenţa dintre AAA şi AA este foarte mică", a menţionat Gorgeon. După ce SUA şi-au pierdut ratingul de top, anul trecut, costurile de finanţare ale ţării nu doar că nu au crescut, ci din contră, s-au redus.
Efectele reducerilor de ratinguri nu se opresc la nivelul statelor. Băncile europene, care au expuneri masive la obligaţiunile din zona euro, se vor confrunta probabil cu noi valuri de retrogradări, scrie Reuters.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
