ECE este văzută de investitori şi analişti ca versiunea extremă a Europei de Vest. Când economiile vestice cresc foarte lent, cele estice duduie, însă când în Vest este rău, în Est este groaznic, scrie CNBC într-un studiu dedicat ECE.
Criza financiară şi economică a împuţinat regiunile în care investiţiile sunt în siguranţă. În acest context economiile estice, care cu numai doi ani în urmă s-au confruntat cu oprirea bruscă a fluxurilor de capital, sunt curtate de investitorii aflaţi în căutare de câştiguri mari şi sigure. Ţările din regiune au luat măsuri drastice în vederea reducerii cheltuielilor publice şi menţinerii sub control a deficitelor bugetare pentru a recâştiga încrederea pieţelor, iar în prezent sunt considerate a fi într-o formă mai bună decât economiile occidentale.
"Statele din ECE au implementat reforme structurale şi au mai mult succes decât ţările dezvoltate", spune Peter Montalto, analist la Nomura.
Costul asigurării contra defaultului (credit default swap - CDS) pentru statele ECE este mai redus în ultima perioadă decât cel al economiilor din zona euro. ECE stă de asemenea mai bine la capitolul datorii, raportate la Produsul Intern Brut.
Statele est-europene stau mai bine decât cele din Vest la capitolul datorii
În zona euro, raportul mediu datorie/PIB este de 85%. În Polonia, indicatorul este de 55%, iar în Cehia şi Slovacia de 38% respectiv 41%, potrivit datelor Eurostat pentru sfârşitul anului trecut.
Acţiunea recentă a băncii centrale elveţiene de a limita cursul de schimb franc/euro pentru a împiedica aprecierea letală pentru economie şi pentru cei cu credite în franci din ECE a monedei elveţiene va stimula investiţiile în regiune, apreciază Montalto. El a avertizat însă asupra pericolului apariţiei unor bule speculative.
Pe de altă parte, pe măsură ce criza din zona euro se intensifică, se întunecă şi perspectivele economiilor estice. Regiunea este puternic expusă la fluctuaţiile din comerţul cu statele mai bogate din Europa de Vest.
"În prezent, toate pieţele din ECE sunt afectate prin contaminare de problemele zonei euro. Investitorii sunt prudenţi în această regiune, în special cei din SUA, care au fost mai sceptici în legătură cu zona euro", a afirmat Simon Quijano-Evans, economist şef la ING. El a menţionat că tendinţa agenţiilor de evaluare financiară de a îmbunătăţi ratingurile economiilor europene emergente şi de a le retrograda pe cele ale statelor din zona euro sprijină investiţiile în obligaţiunile statelor estice.
Mobius: În Europa de Est se poate investi cu succes, dar trebuie atenţie
Mark Mobius, preşedintele grupului Templeton Emerging Markets, care în România deţine Fondul Proprietatea, consideră că ECE este încă un loc în care se poate investi cu succes dacă este acordată atenţie deosebită sectoarelor şi acţiunilor alese.
"În ECE pieţele de acţiuni nu au evoluat rău, însă ritmurile de creştere sunt relativ reduse. Senzaţia pe care o dă imaginea macro nu este atât de captivantă, însă la nivel de companie se pot găsi oportunităţi deoarece valorile s-au redus destul de mult", spune Mobius.
În 2009 monedele din ECE s-au depreciat abrupt în urma unor retrageri masive de capital de către investitorii străini, ceea ce a trezit temeri că economiile se vor prăbuşi producând pagube le nivel mondial.
Analiştii UniCredit consideră că inflaţia redusă ar trebui să ajute regiunea în lupta cu efectele încetinirii economice în zona euro şi SUA, în condiţiile în care cererea internă va urca, probabil, datorită creşterii puterii de cumpărare.
Monedele statelor est-europene încep să resimtă tensiunile din zona euro
Zlotul polonez este cel mai slab performer din acest trimestru dintre monedele statelor ECE, depreciindu-se cu 13,7% în raport cu euro în această perioadă, potrivit datelor BCE. În acelaşi interval, leul, coroana cehă şi forintul s-au depreciat cu 1,7%, 2,3% respectiv 10,1%. Polonia este penalizată de investitori în condiţiile în care creşterea economică slabă şi alegerile de pe 9 octombrie au trezit speculaţii potrivit cărora premierul Donald Tusk nu va reuşi să reducă deficitul bugetar sub nivelul cerut candidaţilor la intrarea în zona euro. Guvernul mizează pe o creştere economică de 4% pentru anul viitor, în timp ce băncile Goldman Sachs şi Bank of America şi-au redus estimările de la 4,2% la 3,8% respectiv de la 3,7% la 2,9%.
"Până nu demult zlotul era răsfăţatul Europei, Orientului Mijlociu şi Africii. Aceste vremuri s-au dus", a spus Benoit Anne, analist la Societe Generale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels