Această tendinţă „se va menţine încă 18 luni cel puţin”, estimează Philippe Waechter, economist la Natixis, citat de publicaţia franceză Les Echos. Noutatea în evoluţia actuală a comerţului constă nu atât de mult în contracţia volumelor cât în pasivitatea la şocurile externe, scrie Waechter într-o analiză intitulată „Graficul care mă îngrijorează cel mai mult”. Criza din Asia din 1998, atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001 sau criza creditelor subprime din 2007-2008 au imprimat distorsiuni serioase traiectoriei comerţului mondial care, apoi, a revenit la volumul iniţial. Şocurile nu au fost decât temporare. „În prezent, lucrurile s-au schimbat”, comentează economistul. „După revenirea violentă din 2009-2010, schimburile comerciale s-au prăbuşit spectaculos”, continuă el. În prezent, după ce a marcat o deviaţie care corespunde unei fluctuaţii normale, fluxul creşte gradual dar în banda inferioară de fluctuaţie.
Ne aflăm într-o situaţie în care „nu există un motor real de creştere”, explică Waechter. Nici Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, „care clar nu-şi joacă rolul normal” de locomotivă, nici China şi nici Europa nu au capacitatea de a propulsa economia globală pe o traiectorie de creştere puternică.
De asemenea, nu se poate conta pe contribuţia economiilor emergente. În afară de America de Sud, care are o contribuţie pozitivă la creşterea comerţului, celelalte regiuni stau în teritoriul negativ. Chiar şi India, unde perspectivele de creştere sunt încurajatoare, are asupra economiei mondiale un impact inferior celui al Chinei.
În consecinţă, pentru că nicio zonă majoră nu joacă în prezent rolul de catalizator al creşterii mondiale, fiecare ar trebui să-şi stimuleze cererea internă deoarece „ajutorul nu va veni pe termen scurt de la ceilalţi”, explică studiul.
