La şase luni după primele sancţiuni occidentale contra Rusiei, rubla este la cel mai redus nivel din istorie, băncile ruseşti plătesc mai mult ca niciodată pentru finanţare în dolari, iar bondurile suverane au cele mai slabe evoluţii dintre cele ale pieţelor emergente.
Analiştii spun că turbulenţele de pe pieţele financiare încep să ameninţe creşterea economică.
Slăbirea rublei se traduce, în contextul celei mai lente creşteri a salariilor din ultimii trei ani, prin accelerarea inflaţiei. Creşterea randamentelor a forţat guvernul să renunţe la nouă emisiuni consecutive de obligaţiuni, ceea ce pune presiune pe veniturile guvernamentale. Indicele Micex al bursei de la Moscova este cu 6% sub maximul acestui an, atins pe 24 iunie, scrie Bloomberg.
„În prezent sancţiunile afectează mai mult pieţele financiare şi mai puţin economia reală. Abia de la anul am putea vedea impactul real asupra economiei“, apreciază Ivan Tceakarov, analist la Citigroup.
Deşi, formal, sancţiunile Occidentului împiedică doar câteva companii ruseşti să se finanţeze pe pieţele internaţionale, accesul este blocat pentru toate deoarece investitorii şi băncile sunt “foarte prudente”, spune Bob Foresman, analist la Barclays.
Fedor Bizikov, administrator de fonduri la GHP Group din Moscova, a explicat că pentru companiile ruseşti este greu să facă rost şi de finanţare pe termen scurt. Băncile păstrează rezervele valutare, ceea ce acţionează ca o “povară” pe piaţa banilor, spune el.
În parte din cauza deprecierii rublei, cu 15% de la începutul anului, creşterea preţurilor de consum a accelerat la 7,6% în august, de la 6,5% în decembrie.
