Americanii au pus capăt unuia dintre cele mai lungi războaie dinistoria recentă, dar nu pot spune că acesta s-a terminat cu ovictorie, în condiţiile în care în Irak violenţele încă maicontinuă. La final, scopul acestuia pare să fi fost unul economic,nu ameninţarea la adresa securităţii SUA, aşa cum declara fostulpreşedinte american George W. Bush.
Războiul a început pe 19 martie 2003 cu o lovitură asupralocului unde preşedintele irakian Saddam Hussein şi principalii săicomandanţi se întâlneau. Principalele motive ale invaziei invocatede americani au fost acelea că Irakul finanţează terorismul şideţine arme de distrugere în masă.
Administraţia Bush a pretins că invazia Irakului este un războipreemtiv - război iniţiat din convingerea că un viitor conflicteste inevitabil -, însă unii specialişti nu sunt de acord cuaceastă declaraţie, afirmând că Irakul nu reprezenta o ameninţaremilitară la adresa SUA.
Interesul şi numai interesul
Au existat şi voci care au afirmat că războiul a fost în parte oîncercare a SUA de a controla petrolul din Orientul Mijlociu.
"Fără îndoială în cazul războiului din Irak a fost vorba de ooperaţiune politico-militară comandată de interese de business.Doar cei naivi mai pot crede altceva. Dovezile sunt covârşitoare",este de părere analistul politic Daniel Barbu.
În 2008 autorităţile americane au concluzionat că se pot observaprogrese în ceea ce priveşte securitatea şi economia, iar anultrecut preşedintele american Barack Obama a anunţat că forţelearmate se vor retrage în decurs de 18 luni, în Irak urmând a rămâneun număr limitat de soldaţi pentru supraveghere şi consiliere.
Statele Unite nu au fost singure în această luptă. Principalulpartener a fost Marea Britanie, alături de alte peste 20 de state,printre care şi România. Potrivit Ministerului Apărării Naţionale,"peste 8.400 de militari români şi-au pus viaţa în slujbadrapelului naţional în teatrul de operaţii din Irak". Ţara noastrăşi-a retras trupele la jumătatea anului trecut.
"România a jucat un rol periferic, însă a jucat un rol. Încontextul anului 2003 companiilor româneşti de tot soiul li s-aprezentat o paletă largă de oportunităţi pentru reconstrucţiaIrakului. Americanii şi britanicii s-au arătat zgârciţi cuoportunităţile, iar acestea nu s-au mai concretizat pentru noi",concluzionează Barbu.
Stareaeconomiei SUA a grăbit retragerea
În condiţiile în care acasă problemele economice persistă, mulţiamericani, nu doar susţinătorii lui Obama, speră că deciziaacestuia de a pune capăt unui război, ce a durat ceva mai mult deşapte ani, va avea un impact semnificativ asupra economiei, care atrebuit să suporte până acum costurile imense pe care le-aupresupus operaţiunile militare în Irak, scrie presa străină.
Un război nu este niciodată ieftin. Economistul premiat cupremiul Nobel Joseph Stiglitz spunea în 2008 că "aventura din Iraka dezechilibrat economia Statelor Unite, ale cărei probleme mergmult mai departe decât criza din sectorul imobiliar. Nu poţicheltui 3.000 de miliarde de dolari (2.365 mld. euro) - da, 3.000de miliarde - pentru un război fără sorţi de izbândă în afaragraniţelor ţării şi să te aştepţi să nu resimţi efectul acasă".
Cifrele vehiculate diferă însă foarte mult. Astfel, potrivitBiroului de Buget din Cadrul Congresului, o instituţienon-partizană, costul războiului din Irak a fost de peste 700 demiliarde de dolari (552 mld. euro).
Problemele de acasă sunt acum prioritatea
Pentru că se apropie alegerile de la jumătatea mandatului ce voravea loc în luna noiembrie, preşedintele american a ieşit laînaintare şi a spus că resursele contribuabililor nu ar trebuicheltuite în Irak, ci investite în economia americană.
Cea mai mare superputere a lumii are nevoie să se concentrezeasupra situaţiei de acasă, în condiţiile în care datoria totală aatins un nivel maxim istoric de 13.000 de miliarde de dolari(10.250 de miliarde de euro).
Potrivit Biroului de Buget retragerea rapidă a trupelor din Irakar ajuta la economisirea a doar 67 mld. dolari în următorii doiani, mai puţin de o treime din costul estimat pentru operaţiuniledin Irak şi Afganistan în această perioadă.
Statele Unite rămân însă implicate în războiul din Afganistan,de aceea există voci care spun că suma economisită ar putea firedirecţionată către celălalt teatru de operaţiuni.
Războiul din Irak în cifre
- 4.421 de americani, participanţi la misiunea militară din Irak,au murit de la începutul invaziei americane din martie 2003. Dintreaceştia, 3.492 au murit în timpul operaţiunilor. Alţi 32.000 deamericani au fost răniţi.
- Între 97.000 şi 106.000 de civili irakieni şi-au pierdut viaţa,începând cu martie 2003, din cauza atacurilor armate.
- Statele Unite vor fi cheltuit aproape 802 mld. dolari cufinanţarea operaţiunilor militare din Irak până la finalul anuluifiscal 2011, potrivit unei estimări a Serviciului de Cercetare aCongresului.
- Economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, estimaîn 2008 că, în realitate, costul operaţiunilor se va ridica la3.000 mld. dolari.
- În perioada 2006-2010, peste 1,6 milioane de irakieni sau 5,5%din populaţia ţării şi-au părăsit localităţile de reşedinţă,mutându-se în alte regiuni ale statului.
Filmul războiului
- Martie 2003 - Americanii invadează Irakul sub pretextul că ţaraar deţine arme nucleare care ar ameninţa securitatea StatelorUnite
- Decembrie 2003 - Liderul irakian Saddam Hussein este capturatde soldaţii americani. El a fost executat prin spânzurare îndecembrie 2006
- Aprilie 2005 - Liderul kurd Jalal Talabani devine primulpreşedinte al Irakului după ce a fost ales de parlament
- Septembrie 2007 - Izbucneşte unul dintre cele mai mariscandaluri, după ce angajaţi ai companiei private de securitateBlackwater au ucis 17 civili
- Septembrie 2010 - Trupele americane încep retragerea din Irak.Conflagraţia a făcut peste 4.000 de victime printre soldaţiiamericani
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
