Business Internaţional

Sumele enorme promise de BCE şi Fed investitorilor calmează pieţele. Măsurile concrete de stimulare a economiilor şi de luptă contra crizei întârzie să apară

Sumele enorme promise de BCE şi Fed investitorilor calmează pieţele. Măsurile concrete de stimulare a economiilor şi de luptă contra crizei întârzie să apară

Ben Bernanke, preşedintele Fed, a angajat instituţia în cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă pentru a impulsiona economia. Foto: AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

17.09.2012, 00:04 401

Investitorii jubilează cu gândul la sutele de miliarde de dolari şi euro cu care cele mai influente bănci centrale din lume, BCE şi Rezerva Federală americană (Fed), au promis din nou că vor hrăni pieţele pentru a le calma şi câştiga timp şi spaţiu de manevră în lupta cu turbulenţele economice, sociale şi financiare din zona euro şi SUA.

Însă, aşa cum criza datoriilor a demonstrat, orice cheltuială trebuie să aibă o limită, politicienii trebuie să înlocuiască cu soluţii permanente măsurile costisitoare ale celor două bănci centrale. Dar politicienii se împotmolesc în amănunte în Europa, iar în SUA par că nu iau în seamă avertismentele că programele de ajustare cantitativă lansate de Fed nu revigorează suficient economia şi accentuează inegalitatea în distribuirea averilor. Între timp, Spania îşi netezeşte cu noi reforme drumul spre un bailout.

Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, economii majore ale zonei euro, dar care se confruntă cu probleme financiare şi de competitivitate, au scăzut, iar euro este mai puternic ca oricând în ultimele patru luni, semn că planul BCE de a achiziţiona pe termen nelimitat obligaţiuni ale statelor suverane funcţionează încă înainte de a fi demarat, scrie CNBC. Optimismul din Europa a fost alimentat şi de Curtea Constituţională din Germania, care a dat undă verde ratificării în această ţară a mecanismului permanet de salvare al zonei euro, ESM, şi pactului fiscal european cerut cu insistenţă de Berlin. De pornirea ESM depinde aproape întreaga strategie de luptă directă a zonei euro cu criza datoriilor suverane.

BCE a condiţionat achiziţiile de obligaţiuni ale unui stat de acceptarea, de către guvernul respectiv, a unui acord de asistenţă financiară prin intermediul ESM. Mecanismul va deveni funcţional în octombrie, a asigurat şeful Eurogroup Jean-Claude Juncker.

Neînţelegeri în UE, din nou

Nu de atâta certitudine este înconjurat un alt plan anticriză al politicenilor europeni, acela de a forma o uniune bancară. Deşi în pricipiu ei sunt de acord că aceasta este necesară, nu se înţeleg asupra etapelor şi programului după care uniunea va fi creată. Primul pas în realizarea uniunii este stabilirea unei structuri unice de supraveghere a băncilor din zona euro, iar CE vrea ca acest organism să fie BCE. Michael Barnier, comisarul european responsabil cu planul uniunii bancare, vrea ca la un acord să se ajungă până în ianuarie, termen limită "dificil, dar necasar şi care poate fi respectat". Germania, Suedia, Polonia şi Olanda au sugerat însă că negocierile vor dura până în 2013. CE vrea, totodată, ca BCE să supravegheze toate băncile, în timp ce Berlinul cere supra­veghere doar pentru cele mai mari bănci, cel puţin pentru început, notează Financial Times.

De asemenea, statele din UE care nu sunt membre ale zonei euro se tem de condiţiile care le-ar putea fi cerute dacă optează pentru intrarea în sistemul de supreveghere, BCE putându-le obliga la decizii asupra cărora nu au influenţă.

"În particular nu putem accepta ca supravegherea să aibă în centru BCE, la care nu putem fi membri dacă nu adoptăm euro. Am avea băncile sub supravegherea unei instituţii în care nu avem drept de vot. Este ceva, evident, neacceptabil", a declarat Anders Borg, ministrul suedez de finanţe. El a discutat această probleamă vineri şi sâmbătă cu omologii lui din zona euro în Cipru.

Dacă BCE devine puterea de supra­veghere supremă în zona euro, ESM va putea recapitaliza direct băncile. Pentru a fi implementat, noul sistem trebuie acceptat de toate guvernele din UE.

ESM, aproape gata de acţiune

ESM va avea, până la sfârşitul lunii octombrie, o capacitate de creditare de 200 miliarde euro. În trei ani, puterea de foc va ajunge la 500 miliarde euro. Timp de un an, mecanismul va funcţiona în paralel cu EFSF, o structură de bailout temporară, însă de noile programe de asistenţă se va ocupa ESM. Ambele fonduri pot oferi linii de creditare preventive şi pot achiziţiona obligaţiuni pe piaţa primară şi secundară. Însă spre deosebire de EFSF, ESM poate impune sancţiuni ţărilor care nu-i respectă condiţiile, scrie Thomson Reuters.

Cea mai mare economie care va cere ajutorul BCE şi va cere asistenţă financiară din partea ESM va fi Spania, spun analiştii. Premierul spaniol Mariano Rajoy, sub presiunea protestelor sociale, a promis că nu va aplica reduceri de cheltuieli impuse din exterior.

El s-a angajat, în schimb, să prezinte curând noi reforme structurale economice cu termene limită stricte. Diplomaţii euro­peni văd în aceste reforme eforturile Madridului de a evita măsuri dure cerute de zona euro în schimbul unui bailout.

Legat de Grecia, şefa FMI spune că acestui stat, care ar falimenta fără asistenţă financiară externă, i-ar putea fi oferit mai mult timp pentru a îndeplini condiţiile impuse de creditori, dar nu şi mai mulţi bani.

Ajustarea cantitativă, mai mulţi bani pentru bogaţi?

De asemenea, acţiunile marilor companii europene au atins vineri pe burse maximul ultimelor 14 luni, după ce Fed a anunţat va cumpăra obligaţiuni garantate prin ipoteci de 40 de miliarde de dolari în fiecare lună până când apar semne că şomajul se reduce sustenabil, iar economia capătă forţă.

Însă în SUA, cea mai mare economie a lumii, analiştii avertizează că de programele de ajustare cantitativă demarate de Fed, prin care sunt injectate lichidităţi pe piaţă, beneficiază doar cei bogaţi.

Temerile par a fi îndreptăţite de un raport al Băncii Anglei, în care se arată că programul instituţiei de ajustare a majorat valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cu 26%, sau aproape 1.000 miliarde dolari, dar 40% din acest câştig a revenit celor mai bogate 5% din familiile britanice, subliniază CNBC. În SUA, primii 5% dintre cei mai mari investitori controlează 60% din activele financiare deţinute individual.

Analiştii spun, de asemenea, că programele anterioare de ajustare canti­tativă, derulate în 2008 şi 2009, au creat un proces de revenire economică cu două viteze. Acţiunile şi-au dublat valoarea, iar bogaţii şi-au recuperat mai rapid averea pierdută. Şomajul a rămas însă la cote ridicate. De asemenea, în pofida dobânzilor reduse, băncile au restricţionat creditarea pentru majoritatea americanilor. Cea de-a treia rundă de ajustare cantitativă anunţată de Fed a impulsionat bursele din întreaga lume, din Brazilia până în Hong Kong.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO