Liderii politici europeni au început ieri un summit de două zile pentru a discuta probleme de care ţin liniştea şi prosperitatea Uniunii Europene: un posibil război comercial cu deocamdată aliatul SUA - unul care ar afecta mai ales Germania -, agresiunile Rusiei, ajunse până în Marea Britanie, Brexit şi o reformă fiscală la nivelul întregului bloc comunitar - o cruciadă condusă de preşedintele Franţei.
Astfel, actorii principali ai acestui summit sunt cele mai mari economii din UE. Reuniunea liderilor europeni are loc la un an de la atacurile teroriste devastatoare din Bruxelles de pe 22 martie în care au murit 32 de oameni. Atunci se vorbea de un război contra terorii. Acum se discută de un conflict pe frontul comercial.
UE speră să evite un război cu protecţionistul preşedinte al SUA Donald Trump, care a dat ordin pentru impunerea de tarife de import pentru oţel şi aluminiu. Au fost exceptate Canada, Mexic şi Australia. Bruxellesul a avertizat că este pregătit să răspundă dacă Washingtonul suprataxează importurile de produse europene.
Ieri, când a venit la Bruxelles, comisarul european al comerţului Cecilia Malmstrom a fost întrebat de un jurnalist dacă s-a ajuns la vreun acord între UE şi SUA în legătură cu aceste tarife. Ca răspuns, oficialul a zâmbit şi a plecat. Alţi oficiali ai UE au explicat ulterior că Malmstrom a negociat timp de două zile la Washington şi a plecat de acolo cu speranţa că Trump va excepta, cel puţin temporar, de la taxarea cu 25% importurile europene de oţel şi cu 10% importurile de aluminiu. Tarifele americane ar trebui să intre în vigoare astăzi, scrie Bloomberg.
„Cecilia Malmstrom a avut o vizită bună la Washington, cu rezultate“, a spus vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen. „Avem oportunităţi bune să rezolvăm problema, s-o stabilizăm sau s-o calmăm.“
Pentru Europa, există speranţă, dar nu şi pentru China, o ţară din care Trump face duşmanul economic al Americii. Trump vrea să pedepsească China prin tarifarea suplimentară a bunurilor importate pentru că aceasta ar încuraja furtul şi transferul de proprietate intelectuală de la companiile americane. Germania a fost printre primele state care au reacţionat, condamnând planurile Washingtonului.
„Considerăm aceste tarife nelegitime“, a declarat cancelarul german Angela Merkel. Cancelarul şi preşedintele chinez Xi Jinping şi-au asumat rolul de protectori ai globalizării în faţa protecţionismului lui Trump.
„Experienţele din trecut cu tarifele arată că dacă un stat dă primul, apoi altele răspund şi impactul general este negativ pentru toată lumea“, a afirmat pentru CNBC Clemens Fuest, preşedintele institutului german Ifo.
Ca răspuns la veştile că Trump vrea să ia la ţintă produsele de tehnologie şi telecomunicaţii chineze, Beijingul a promis contramăsuri. A doua mare economie mondială a ameninţat că va lovi exporturile agricole americane, trezind temeri că va izbucni un răboi comercial global.
Liderii europeni vor discuta şi despre taxarea economiei digitale la nivelul UE, o altă afacere cu potenţial exploziv în relaţiile transatlantice, notează Politico. CE a publicat recent un plan pentru obligarea giganţilor de tehnologie să plătească mai multe taxe, o ideea criticată de administraţia Trump. Google, Facebook şi Amazon, companii americane, ar contribui masiv la orice notă de plată, scrie Reuters. Propunerile sunt susţinute mai ales de Germania şi Franţa, însă mulţi şefi de state şi de guverne din UE li se opun, ceea ce face dificilă transformarea lor în lege. Planul Comisiei prevede că companiile care realizează venituri semnificative în Europa din economia digitală va trebui să plătească un impozit de 3% din cifra de afaceri obţinută din diferite servicii online, ceea ce ar aduce la buget circa cinci miliarde de euro.
Comisarul pentru economie Pierre Moscovici a respins speculaţiile că noile impozite sunt un mod de a umple cuferele UE pe socoteala marilor companii americane în vremuri când Europa şi SUA sunt în pragul unui conflict comercial.
Planul CE vine când SUA neliniştesc UE cu propria reformă fiscală, prin care Trump a redus impozitul aplicat companiilor cu operaţiuni pe piaţa americană.
Între timp, autorităţile antitrust ale UE investighează practicile de afaceri ale Amazon, Google şi Apple, ceea ce alimentează ideea că Bruxellesul încearcă să lovească în inima tehnologiei americane, Silicon Valley.
State mai mici ca Irlanda şi Luxemburg se plâng că planul CE le va afecta capacitatea de a atrage multinaţionalele şi veniturile acestora.
Statele mari din UE au acuzat companiile de tehnologie că plătesc taxe prea mici pentru veniturile realizate în diferitele economii europene transferându-şi veniturile în ţări cu taxe mai mici „ Irlanda şi Luxemburg.
„Promite să fie o dezbatere furtunoasă“, a comentat un diplomat european. Veniturile sectorului cresc cu 14% în fiecare an, potrivit calculelor CE, faţă de avansuri de 3% pentru sectorul IT şi telecom sau de 0,2% pentru alte multinaţionale. Observatorii spun că europenii reacţionează după ce au constatat că au rămas în urmă în revoluţia tehnologiei şi că Franţa este mai hotărâtă decât Germania să promoveze taxele Comisiei.
„Nemţii îi lasă pe francezi să conducă dezbaterea. Vor fi fericiţi dacă taxele devin realitate şi la fel de fericiţi dacă nu. Nu-şi vor da viaţa pentru aceste planuri“, a explicat pentru EUobserver un diplomat european. Acest lucru ar face din preşedintele Franţei Emmanuel Macron un „cruciat singuratic“, după cum îl descrie Politico.
Premierul britanic Theresa May vine la Bruxelles cu detalii despre atacul cu agent neurotoxic din Salisbury şi cu avertismente că Rusia reprezintă o ameninţare pentru ţările UE. Economia Rusiei, cu forţă de muncă ieftină şi cu o piaţă de desfacere mare, este importantă pentru companiile din, spre exemplu, Germania, Franţa şi Italia şi de aceea nu sunt de aşteptat acţiuni concrete europene contra Rusiei. În schimb, este de aşteptat ca summitul să aibă ca rezultat un acord pentru retragerea ordonată a Marii Britanii din UE.
Noile incertitudini geopolitice vin când cererea europeană şi mondială pentru produsele zonei euro, inima UE, este atât de sănătoasă încât producătorii nu-i mai fac faţă. Acest lucru afectează creşterea activităţii din sectorul privat, după cum arată un indice al IHS Markit. Indicatorul sugerează că sectorul înregistrează cel mai lent avans din ultimele 14 luni.
„Pierderea de avânt de după începutul energic de an este chiar dramatică „, explică Chris Williamson, economist şef la IHS. Firma a explicat că blocaje în lanţul de aprovizionare şi lipsa materiilor prime au frânat producţia industrială. Întârzierile din Germania sunt cele mai mari din ultimii cel puţin 22 de ani. Activitatea companiilor este încetinită şi de lipsa forţei de muncă cu pregătirea necesară. O astfel de tendinţă poate complica planurile BCE de retragere a stimulentului monetar extraordinar când SUA merg încet, dar hotărât, pe drumul normalizării politicii monetare prin majorarea dobânzilor.
