De săptămâna aceasta reintră în vigoare sancţiunile americane contra Iranului şi ameninţarea preşedintelui american Donald Trump că orice companie europeană care face afaceri cu republica islamică va fi pedepsită. Pentru a nu avea probleme, cele mai multe dintre companiile mari occidentale se retrag din Iran, o piaţă cu 80 de milioane de consumatori, deşi UE le-a promis protecţie. Altele, cum ar fi Renault, spun că rămân, dar numai dacă nu le sunt lezate interesele.
Locul lăsat liber de plecarea companiilor europene riscă să fie umplut de China, o economie care-şi extinde agresiv influenţa comercială şi politică spre Vest.
Campionii francezi PSA, din sectorul auto, şi Total, companie de petrol şi gaze naturale, şi-au anunţat suspendarea activităţilor din Iran. În schimb, Renault a asigurat că nu va abandona acea piaţă atâta timp cât nu-i sunt afectate interesele. Compania „va reduce foarte mult viteza”, dar fără a-şi pune în pericol interesele, după cum scrie Le Figaro. Şi producătorul de medicamente Sanofi, prezent în Iran de 12 ani, se aşteaptă să „continue” activitatea acolo. Pentru companiile care rămân pe piaţa iraniană va deveni dificil să primească plata serviciilor. Canalele financiare cu Iranul vor fi retezate. Cu câteva excepţii, retragerea din Iran va produce pierderi marginale companiilor franceze. Pentru PSA, activităţile iraniene reprezintă mai puţin de 1% din vânzările totale. Total, care ar fi trebuit să exploateze un uriaş zăcământ din Golful Persic alături de grupul chinez CNPC, a investit ceva mai puţin de 40 de milioane de dolari în operaţiunile iraniene.
Însă companiile care se retrag pierd un vast potenţial de dezvoltare. Spre exemplu, pentru producătorul de cosmetice Pier Auge Iranul este o piaţă cu aproape 40 de milioane de femei. Şi compania de energie Engie pleacă. Nu are acolo infrastructură, ci oferă doar servicii. Şi grupul de transport naval CMA-CGM pleacă, luând-o astfel pe urmele concurenţilor Moller-Maersk şi MSC.
„Concurenţii chinezi au ezitat un pic, poate pentru că sunt în alte relaţii cu administraţia Trump. Însă noi vom aplica regulile”, a afirmat Rodolphe Saade, CEO al CMA-CGM.
Alstom, constructor de material feroviar, avea ambiţii importante în Iran. În 2016 a semnat un protocol de acord cu Organizaţia de dezvoltare industrială din Iran pentru „cooperare industrială” în domeniul transportului urban şi pe distanţe lungi. Mai precis, Alstom ar fi fabricat garnituri de metrou şi de tren de suprafaţă printr-un proiect la care ar fi fost acţionar majoritar. Reintroducerea sancţiunilor americane pune aceste planuri sub semnul îndoielii. Poziţia companiei este că va „respecta dreptul internaţional”.
Renault este prezent în Iran printr-o coîntreprindere pusă pe picioare în 2017. „Nu vom abandona. Chiar dacă va trebui să strângem pânzele foarte mult. Când piaţa se va redeschide, vom avea un anumit avantaj” , a declarat CEO-ul Renault Carlos Ghosn.
Danone este prezent în Iran prin patru activităţi: produse lactate, apă, lapte pentru copii mici şi nutriţie medicinală. Compania are o fabrică acolo şi mai multe parteneriate.
Producătorul de avioane ATR a reuşit să furnizeze către Iran Air 13 aeronave dintr-un lot comandat de 20 de unităţi. Grupul face afaceri şi în SUA, astfel că poate fi pedepsit de Washington.
În tabăra germană, sancţiunile lui Trump stârnesc îngrijorare, notează Deutsche Welle. Circa 120 de companii germane au operaţiuni cu angajaţi proprii în Iran şi circa 10.000 de firme nemţeşti au afaceri de comerţ cu această ţară. Anul trecut, exporturile Germaniei către Iran au crescut cu 16%. Anul acesta, în primele cinci luni, exporturile s-au diminuat cu 4%, potrivit datelor Camerelor germane de comerţ. Constructorul auto Daimler are acorduri pentru furnizarea de camioane Mercedes-Benz. Anul trecut, Volkswagen a anunţat planuri de intrare pe piaţa auto iraniană după ani de absenţă, însă are planuri mai ambiţioase şi pentru SUA. Scania, producător de camioane din Suedia, a anunţat că toate vânzările din Iran ar putea fi pierdute. Compania este deţinută de VW. Conglomeratul industrial Siemens, carea semnat în 2016 acorduri privind gaze naturale, intenţionează să respecte sancţiunile americane.
Băncile germane Helaba şi DZ Bankau decis să se retragă din Iran.
Firma italiană de construcţii navale Fincantieria semnat mai multe acorduri cu Iranul în 2016, iar compania de stat de material pentru transport feroviar Ferrovie dello Stato a semnat în 2017 un acord pentru construirea a două noi linii de mare viteză în republica islamică.
Airbus, o companie internaţională europeană, are contracte cu companii de transport iraniene pentru livrarea a 100 de avioane, în valoare 10 miliarde de dolari. Doar trei aeronave au ajuns în Iran.
Berlinul a anunţat că va continua să ofere garanţii de export şi pentru investiţii companiilor care fac afaceri în Iran, scrie Reuters. Miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei şi Marii Britanii au prezentat un „statut de blocaj” prin care intenţionează să protejeze de sancţiunile americane firmele UE care fac afaceri în Iran. Statutul permite companiilor să recupereze pagubele provocate de sancţiuni şi le interzice să respecte sancţiunile dacă nu au o autorizare specială din partea Comisiei Europene. Actualul „statut de blocaj” datează din 1996, când s-a aplicat efectelor sancţiunilor americane contra Cubei.
Şi americanii au afaceri în Iran. Constructorul de aeronave Boeing a semnat cele mai mari acorduri, despre care Trezoreria SUA a spus că vor fi anulate. General Electric a anunţat de ceva timp planuri de încetare a afacerilor în Iran.
Din China, guvernul a anunţat că va menţine legături comerciale normale cu Iranul deoarece se opune sancţiunilor unilaterale. Beijingul le-a cerut companiilor să evalueze impactul sancţiunilor americane. CNCP, compania parteneră a Total în dezvoltarea câmpului gazeifer South Pars, intenţionează să preia partea din proiect a francezilor de la Total. China Railway Engineering Corporation are în plan construirea unei linii feroviare de mare viteză alături de Ferrovie dello Stato. Italienii au spus că pleacă, însă chinezii n-au indicat vreo schimbare de planuri.
CRRC Changchun Railway Vehicles Co.a semnat în februarie un acord pentru furnizarea a 100 de garnituri de metrou unui oraş mare iranian. Peste 100 de companii chineze au operaţiuni în Iran în domenii de la petrol la construcţii, telecomunicaţii şi producţie auto. China este cel mai mare partener comercial al Iranului. De asemenea, China, cel mai mare importator de petrol din lume, cumpără o treime din exporturile de combustibil ale Iranului. SUA intenţionează ca în toamnă să blocheze exporturile de petrol iraniene.
Ce sancţionează Washingtonul: achiziţionarea de bancnote americane de către guvernul iranian, tranzacţiile iraniene cu aur şi alte metale preţioase, utilizarea grafitului, aluminiului, oţelului, cărbunelui şi a programelor IT în procese industriale, tranzacţiile legate de moneda iraniană, activităţi care au legătură cu emisiunile iraniene de datorie suverană şi activităţi privind sectorul automotive iranian. În noiembrie, SUA vor aplica sancţiuni privind sectorul iranian al petrolului, energiei, transportului naval şi tranzacţiile instituţiilor financiare internaţionale cu banca centrală a Iranului.
UE este al doilea partener comercial ca mărime al Iranului. Comerţul bilateral anual depăşeşte 9 miliarde de euro. Numai exporturile germane în Iran s-au situat la trei miliarde de euro în 2017. Spre comparaţie, comerţul Iranului cu China, cel mai mare partener comercial, ajunge la aproape 16 miliarde de euro. Comerţul SUA-Iran a fost de doar 199 de milioane de dolari anul trecut. Însă pentru primul semestru al acestui an se observă o creştere a exporturilor americane.
