Preşedintele SUA, Donald Trump, va efectua în următoarele zile un turneu în Orientul Mijlociu, inclusiv în Israel, şi în Europa. Cu această ocazie, Preşedinţia Statelor Unite a difuzat o înregistrare video cu traseul liderului american.
Guvernul israelian a exprimat nemulţumire că din harta Israelului lipsesc Cisiordania şi Înălţimile Golan. "Sper că este vorba doar de ignoranţă, nu de politica oficială" a Washingtonului, a reacţionat Ayelet Shaked, ministrul israelian al Justiţiei, citată de site-ul Ynetnews.com. Ayelet Shaked a amintit că ea a primit din partea electoratului un mandat clar de a împiedica înfiinţarea unui stat palestinian. "Nu am fost aleşi pentru a ţine scaunele calde, ci pentru a implementa politici clare, pentru a ne asigura că nu va fi creat niciun stat palestinian, pentru a ne asigura că ambasada SUA va fi mutată" la Ierusalim. Dacă premierul (Benjamin Netanyahu -n.red.) a spus că va depune eforturi pentru mutarea ambasadei, eu chiar îl cred", a adăugat Shaked.
Referindu-se la posibilitatea transferării ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, Shaked a precizat: "Preşedintele SUA şi-a ţinut până acum promisiunile faţă de alegători. A promis anularea Legii în domeniul sănătăţii adoptată de Administraţia Barack Obama şi unele impozite; a acţionat imediat. Problema ambasadei este o promisiune făcută pentru electoratul de bază de acolo, nu faţă de noi. Alegătorii dumnealui aşteaptă să fie ascultaţi şi vreau să cred că va îndeplini promisiunea făcută propriilor alegători".
Potrivit cotidianului arab Al-Hayat, citat de publicaţiile Times of Israel şi Ynetnews.com, Donald Trump a refuzat recent o solicitare a Guvernului Benjamin Netanyahu de a amâna vizita oficială în Israel pentru a coincide cu ceremoniile care vor marca 50 de ani de la Războiul de Şase Zile. Potrivit publicaţiei arabe Al-Hayat, cu sediul în Londra, oficiali israelieni au sugerat ca Donald Trump, care urmează să efectueze o vizită în Israel pe 22 mai după ce va merge iniţial în Arabia Saudită, să amâne deplasarea până în iunie, pentru a coincide cu aniversarea Războiului de Şase Zile, desfăşurat în intervalul 5-10 iunie 1967 şi câştigat de statul evreu contra Egiptului, Iordaniei şi Siriei. În urma războiului din 1967, Israelul a obţinut controlul asupra Ierusalimului de Est, Cisiordaniei, Fâşiei Gaza, Peninsulei Sinai şi Înălţimilor Golan. În anul 1979, Israelul a semnat un acord de pace cu Egiptul, iar în virtutea acestui tratat statul evreu a cedat Peninsula Sinai.
Administraţia Donald Trump a respins cererea Israelului, au declarat surse politice occidentale citate de Al-Hayat. Conform publicaţiilor israeliene Ynetnews.com şi Times of Israel, unul dintre motive ar fi că Donald Trump nu vrea să ofere percepţia că ar avea o abordare favorabilă Israelului, în contextul intenţiei relansării procesului de pace israelo-palestinian. În plus, o amânare a vizitei în Israel ar fi imposibilă din cauza programului turneului preşedintelui SUA. Se pare că obiectivele prioritare ale lui Donald Trump sunt participarea la reuniunea NATO din Europa, la summitul G7 şi vizita în Arabia Saudită. În timpul vizitei la Riyad, Donald Trump ar urma să participe la reuniunile Consiliului de Cooperare în zona Golfului şi Organizaţiei pentru Cooperarea Islamică.
Cu ocazia întâlnirii pe care a avut-o de curând cu preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas, Donald Trump s-a declarat favorabil relansării rapide a procesului de pace israelo-palestinian. Liderul de la Casa Albă a cerut relansarea negocierilor de pace între Israel şi palestinieni şi semnarea unui acord, fără însă a oferi detalii despre modul în care se poate ajunge la soluţionarea conflictului. "Sincer, nu cred că este ceva atât de dificil aşa cum au crezut oamenii ani întregi. Avem nevoie de voinţa ambelor părţi. Credem că Israelul vrea acest lucru, credem că Mahmud Abbas vrea, dacă vreţi amândoi vom ajunge la un acord. Vom face acest lucru, sunt şanse foarte mari", a afirmat Donald Trump, citat de site-ul cotidianului israelian Haaretz. "Am discutat cu Benjamin Netanyahu (premierul Israelului - n.red.) şi cu mulţi lideri israelieni, vom iniţia un proces care sperăm să conducă la pace; am auzit mereu că cel mai dificil acord ar fi cel între israelieni şi palestinieni; să demonstrăm contrariul", a adăugat Donald Trump. La rândul său, Mahmud Abbas a evidenţiat angajamentul pentru ajungerea la un acord de pace bazat pe înfiinţarea unui stat palestinian care să coexiste cu Israelul conform frontierelor din anul 1967. "Noi suntem deschişi noilor oportunităţi pentru pace. A venit vremea ca Israelul să înceteze ocupaţia", a afirmat Mahmud Abbas.
În acest context, Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, a exprimat îngrijorare privind interesul ridicat manifestat de Donald Trump pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian cu orice preţ, liderul israelian fiind preocupat că iniţiativa nu poate fi blocată, au afirmat surse guvernamentale israeliene.
În februarie, Donald Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu Benjamin Netanyahu. Cu acea ocazie, preşedintele american a evidenţiat relaţia specială a Statelor Unite cu Israelul, promiţând acţiuni pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian şi îndemnându-l pe premierul israelian să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. "Statele Unite şi Israelul au o relaţie de nedespărţit. Statele Unite vor încuraja pacea şi un acord de pace major. Însă părţile implicate trebuie să negocieze direct un astfel de acord", a adăugat Donald Trump, notând că Israelul se confruntă cu grave provocări de securitate şi reiterând că acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul este "unul dintre cele mai proaste". În acelaşi timp, Donald Trump l-a îndemnat pe Benjamin Netanyahu să limiteze activităţile de colonizare în Cisiordania. Întrebat dacă preferă soluţia coexistenţei a două state, israelian şi palestinian, sau dacă are în vedere alte opţiuni, Trump a răspuns atunci: "Sunt mulţumit cu cea care le place lor cel mai mult". Referindu-se atunci la controversata iniţiativă de mutare a ambasadei americane din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, Donald Trump s-a declarat favorabil, însă a precizat: "Analizăm ideea cu multă grijă".
