Între timp, fermierii mai mici sunt marginalizaţi, iar din ce în ce mai mult pământ este în mâna unui număr din ce în ce mai restrâns de proprietari. Riscurile sunt deosebit de mari în cazul României, scrie Deutsche Welle.
Procentul de teren arabil folosit de investitori exclusiv ca sursă de profit reprezintă o problemă urgentă, potrivit Comitetului pe agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European.
„Pământul a devenit o oportunitate ieftină de investiţie din cauza crizei financiare, a declarat Vladimir Urutchev, reprezentant al Bulgariei în cadrul comitetului.
Preţurile scăzute ale terenurilor arabile din statele membre foste comuniste ale UE au atras investiţii rapide, iar subvenţiile parte ale politicii comune pe agricultură (CAP) a UE au accelerat şi mai mult procesul. „CAP favorizează operatorii mari, care industrializează agricultura în masă“, a adăugat Urutchev.
Subvenţiile UE asigură o plată directă de 150-190 de euro pe hectar. Fermierii mici sunt dezavantajaţi.
Marii investitori şi speculatorii scot veniturile din aceste ţări în timp ce plătesc taxe nesemnificative sau nu plătesc deloc în ţările respective.
Protecţia mediului este pe locul doi, iar traiul micilor fermieri este ameninţat.
„Marii investitori administrează întregi reţele financiare. În acest fel, câteva companii deţin aproape două milioane de hectare de terenuri în Bulgaria, aproape jumătate din întreaga suprafaţă din această ţară“, a declarat un agent din sector care a dorit să rămână anonim.
„Subvenţiile se pot ridica la milioane de euro“, potrivit lui Urutchev.
Reforma CAP din 2013 a fost menită să limiteze plăţile directe, asigurând o distribuţie mai corectă a subvenţiilor şi oferind sprijin suplimentar pentru o dezvoltare sustenabilă în sector. În realitate, nu s-au schimbat prea multe.
Cei mai mari investitori nu au nevoie să se împrumute. Primesc destui bani sub formă de subvenţii.
Situaţia este diferită însă în cazul micilor fermieri. „Suntem îndepărtaţi încet şi eliminaţi de pe piaţă“, a declarat Stefan Petrov, un fermier din nord-estul Bulgariei. „Nu putem ţine pasul cu operatorii mari şi au rămas puţine terenuri disponibile“.
Preţurile terenurilor au crescut în ultimii ani, în mare parte din cauza speculaţiilor. Din ce în ce mai mult pământ este în mâna unui număr din ce în ce mai restrâns de proprietari. Problema nu se limitează la Bulgaria.
Riscurile sunt deosebit de mari în cazul României, unde peste 65.000 de hectare de teren arabil sunt deţinute de un singur operator. 30% din pământul ţării este în mâini străine, potrivit preşedintelui Klaus Iohannis. Acesta vrea ca procentul să fie redus. Au fost deja adoptate măsuri menite să limiteze investiţiile străine.
Fostele ţări sovietice încearcă să adopte politici mai protecţioniste, pe care UE le descurajează cu penalităţi şi amenzi, considerându-le anti-competitive.
Comitetul a publicat recomandări la sfârşitul lunii martie, făcând apel la statele membre să înlesnească pătrunderea pe piaţă a operatorilor mici şi mijlocii. O limită impusă achiziţiilor de terenuri ar stopa actualui trend de concentrare a terenurilor în mâinile unui număr restrâns de operatori, a declarat Maria Heubuch, membră a comitetului.
Mai presus de toate, aceasta a făcut apel pentru o transparenţă sporită în timpul transferului de proprietate.
