Business Internaţional

Tot mai multe personalităţi sunt atrase de farmecul aparte al satelor vechi din Transilvania. "Este o imagine idilică, ruptă dintr-un colţ de lume uitat de timp"

Tot mai multe personalităţi sunt atrase de farmecul...

Autor: Greta Bogdan

04.10.2015, 00:00 2723

Fermecaţi de frumuseţea satelor tradiţionale din Transilvania şi de atmosfera rustică, mulţi turişti devin cumpărători de locuinţe, scrie Hugo Cox, citat de FT Weekend.

Apusul inedit de pe strada principală din Viscri, unul dintre sutele de sate vechi împrăştiate la poalele îndepărtate ale “Alpilor Transilvaniei” este caracteristic oricărei zile obişnuite de aici.

"Un convoi de vaci, capre şi gâşte se plimbă nesupravegheate, coborând dealurile pentru a înopta la una dintre fermele satului. Este o imagine idilică, ruptă dintr-un colţ de lume uitat de timp, unde încă se strânge fânul cu coasa, iar văile îndepărtate sunt încărcate cu flori sălbatice deasupra cărora zboară specii rare de păsări", scrie FT. 

Imaginea vieţii rustice de aici a atras mai mulţi turişti, printre care şi Prinţul Charles al Marii Britanii. Impresionat de practicile tradiţionale de aici, precum plimbările cu căruţa trasă de cai, încă la modă, dar şi pasionat de conservarea valorilor locale, Prinţul Charles a devenit un jucător important pentru turismul Transilvaniei.

Din punct de vedere economic, Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fierplumbmanganaurcupru, gaze naturale, sare şi sulf. Ca industrie, Transilvania deţine centre majore de procesare a fierului şi oţelului, cât şi complexe industriale chimice şi textile. Printre ocupaţiile importante se numără creşterea de animale, agricultura, producţia viticolă şi de fructe, potrivit Wikipedia.

Satele din Transilvania au fost locuite iniţial de către colonişti precum saşi şi secui ajunşi aici în urmă cu peste 800 de ani, atunci când regele Ungariei de la acea vreme i-a invitat să păzească frontierele ţării de turcii otomani, dându-le la schimb terenuri fertile şi dreptul de a se auto-guverna.  

Majoritatea satelor erau organizate în jurul unei biserici fortificate, aflate în stadiul iniţial de arhitectură, până la sfârşitul anilor 1980 când, ulterior, în regimul comunist din timpul lui Nicolae Ceauşescu, au fost demolate multe biserici şi clădiri, prin directivele date de conducător până la încheierea regimului său, în 1989.

La începutul anilor 1990, în contextul politicii de repatriere a populaţiilor etnice de peste graniţă, guvernul Germaniei i-a invitat pe saşii din România să migreze spre Germania, acolo unde li se ofereau locuinţe şi bani.

Exodul care a urmat a lăsat sute de case abandonate, prin urmare disponibile. Familiile de români şi cele de rromi le-au reocupat, în timp ce altele au rămas goale.

Dezvoltarea ulterioară care a îndreptat România spre aderarea din 2007 la Uniunea Europeană şi spre redresare economică începând cu anul 2013, după o perioada îndelungată de criză, au influenţat pozitiv şi peisajul turistic al zonei. “Problema este că mulţi localnici asociază casele tradiţionale cu sărăcia”, a spus Contele Tibor Kalnoky, un ecologist originar din Transilvania

Localnicii preferă să îşi construiască case mari, care imită arhitectura din Franţa şi Spania, ţări în care mulţi români lucrează sezonier, după cum a spus Brian Curran, project manager al Global Heritage Fund, o asociaţie care derulează o serie de proiecte privind conservarea satelor tradiţionale.

Alternativ, localnicii din această zonă îşi renovează casele, ţinând prea puţin cont de arhitectura tradiţională locală, adaptând noi material precum geamurile din termopan sau plăcile moderne pentru învelirea acoperişului. În unele cazuri dărâmă casele şi le reconstruiesc de la temelii.

Stimulată de interesul Prinţului Charles care a început să viziteze această zonă încă din 1998, o campanie naţională de publicitate a început de curând să prindă formă.

În noiembrie, BCR a început să ofere împrumuturi speciale pentru proprietarii de case tradiţionale care vor să facă renovări. În iunie, fiind patronal unei fundaţii de caritate, prinţul Charles şi-a lansat propria fundaţie în România, care se focalizează pe educaţie, conservarea patrimoniului şi pe dezvoltarea durabilă.

Satele din judeţele Mureş şi Braşov sunt tranzitate anual de mii de turişti veniţi din ţări precum Franţa, Anglia, Austria, Italia, Germania sau Polonia, care lasă localni­cilor într-un sejur de trei zile aproxi­ma­tiv 700 de lei pe cazare, plimbări cu căruţa sau produse fabricate în gospodăriile autohtone, potrivit estimărilor ZF.

Dintre turiştii străini, francezii vin de obicei în familii, iar germanii, aus­triecii şi elveţienii vin în grupuri mai mari, de până la 16 persoane. În gru­puri mai mici tranzitează satele transilvănene şi polonezii sau austriecii.

În ceea ce priveşte preţul unei case tradiţionale din Transilvania, acesta este mai mic chiar şi decât cel pe care l-ar plăti un londonez pentru a-şi renova bucătăria, potrivit lui Hemmerth, un agent local de turism, care spune că este posibil să găseşti o casă în paragină cu două camere la mai puţin de 5.000 de euro.

În Richiş, Transilvania, există peste 34 de case scoase la vânzare în prezent la preţuri între 27.500 şi 60.000 de euro. Opt dintre ele au fost cumpărate în ultima lună de către clienţi din Europa.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO