Baltic Dry Index, cel mai important indicator al comerţului internaţional, a atins ieri cel mai redus nivel din istoria sa de trei decenii. Site-urile de profil arată că în Atlanticul de Nord practic nu există activitate a marilor vase de transport de mărfuri.
Acestea stau ancorate fie în porturi, fie în largul coastelor. Din acest punct de vedere, comerţul internaţional este mort.
Preţurile cuprului, un metal folosit intens în industrie, a plonjat la cote nemaivăzute din 2009 şi sunt cu peste 7% sub nivelul la care a început anul.
Cotaţiile zincului au atins, de asemenea, minime ale ultimilor şase ani. Preţurile nichelului, metal folosit mai ales în industria oţelului, au coborât ieri la cele mai reduse niveluri din 2003, potrivit Financial Times. În ceea ce priveşte petrolul, trei mari bănci americane de investiţii, Morgan Stanley, Goldman Sachs Group şi Citigroup avertizează că preţurile se pot duce înspre
20 de dolari barilul. Petrolul Brent, referinţa pentru Europa de Vest, era tranzacţionat cu peste 67 de dolari barilul în primăvara anului trecut.
Toate aceste scăderi înseamnă pericol de faliment pentru producători şi transportatori şi riscuri pentru băncile care îi finanţează. Firma de cercetare a pieţei Shanghai International Shipping Institute (SISI) atenţionează că se aşteaptă ca un val de falimente să lovească companiile de transport naval de mărfuri din China din cauza cererii reduse din această ţară.
În SUA, intrarea în faliment al grupului Arch Coal Inc a majorat rata de default în sectorul producătorilor de metale şi al companiei de minerit la 15% luni, de la 11% luna trecută, potrivit Fitch Ratings.
În sectorul cărbunelui, rata de default a ajuns astfel la un nivel fără precedent, ceea ce subliniază schimbările dramatice produse de tranziţia economiei către surse de energie mai ieftine şi mai „curate“ cum ar fi gazele naturale. Arch Coal se află pe locul doi în SUA în ceea ce priveşte rezervele de cărbune deţinute. Mai multe falimente în acest sector înseamnă mai puţine locuri de muncă şi salarii mai mici într-o ţară în care problema distribuirii inegale a veniturilor este intens dezbătută.
Datoriile producătorilor de metale şi ale companiilor de minerit reprezintă doar 5% din principalul total al obligaţiunilor cu yielduri ridicate de pe piaţa americană, astfel că riscul ca turbulenţele din acest sector să se propage mai departe pe piaţa datoriilor „junk“ este redus, asigură The Wall Street Journal.
Însă probleme majore sunt şi în alte sectoare. Tot în SUA, până la o treime din producători locali de petrol şi gaze naturale ar putea ajunge în faliment sau la restructurare până la mijlocul anului 2017, estimează Wolfe Research. Unele dintre acestea ar putea supravieţui dacă preţurile petrolului revin cel puţin la 50 de dolari pe baril. Firma de analiză Oppenheimer a calculat că jumătate din companiile americane de foraj din industria şistului ar putea intra în faliment.
SUA şi China sunt cele mai mari economii din lume.
Revenind la Baltic Dry Index, indicatorul este calculat de Baltic Exchange din Londra şi acoperă preţurile transportului de materii prime precum cărbune, cereale şi minereu de fier. Pe 12 ianuarie 2016 indicatorul a atins cel mai scăzut nivel din istoria sa, de 402 puncte.
Lipsa cererii pentru transport naval de materii prime apasă greu pe constructorii chinezi de nave maritime de dimensiuni mari. Din 2010 circa 140 de şantiere navale au rămas fără activitate, aceasta într-o ţară care se află pe locul doi în topul mondial al constructorilor de vapoare, potrivit Bloomberg.
Analiştii de la JPMorgan Chase se aşteaptă ca şi alte astfel de afaceri să rămână fără activitate în condiţiile în care China îşi reduce importurile de materii prime.
Anul trecut doar 69 de şantiere au avut comenzi, faţă de 126 în 2014 şi 147 în 2013. Conform datelor SISI, 40% din companiile chineze de transport naval de mărfuri au problem de lichiditate, iar 60% au pierderi pe termen lung.
Criza economică îngroapă carnavalurile din Brazilia
Cea mai cruntă recesiune din ultimele opt decenii forţează oraşele braziliene să renunţe la celebrele festivaluri şi carnavaluri organizate timp de câteva zile în fiecare an, scrie Financial Times. Anul acesta festivităţile ar trebui să înceapă în primele săptamâni din februarie, dar brazilienii au prea puţine de sărbătorit. Economia trece prin cea mai gravă recesiune de după anii 1930, inflaţia şi somajul au explodat, iar guvernul este prins în cel mai mare scandal de corupţie din istoria ţării. Această situaţie riscă să lovească o tradiţie pe care nici chiar marea criză financiară mondială din 2008 nu a reuşit să o altereze. Campinas, un oraş cu trei milioane de locuitori din statul São Paulo, se numără printre localităţile care au fost forţate să reducă amploarea festivităţilor, inclusiv prin retragerea finanţării publice pentru parada şcolilor locale de samba. Autorităţile au explicat că primăria din Campinas nu şi-ar mai putea achita nota de plată de 322.000 de dolari pentru carnavalul din acest an din cauza scăderii accentuate a veniturilor din TVA. Nici Porto Ferreira nu va avea carnaval anul acesta, o premieră în ultimii 30 de ani. Banii astfel economisiţi vor ajuta primăria să cumpere o ambulanţă nouă. Aceste carnavaluri sunt considerate cea mai importantă sărbătoare în Brazilia.
