Trei ani de la anexarea Crimeei: Peste un milion de ucraineni îşi caută un trai mai bun în Polonia, iar cei rămaşi acasă au promisiunea că de anul acesta vor putea veni fără vize în UE

7 mar 2017 Autor: Bogdan Cojocaru

Ministrul german al afacerilor externe (stânga) Sigmar Gabriel şi omologul ucrainean Pavlo Klimkin. Exporturile Germaniei în Ucraina au crescut de 18 ori anul trecut

Au trecut aproape trei ani de la anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă şi mai mult de un an de când UE şi Ucraina şi-au deschis graniţele schimburilor comerciale reciproce.

Între timp, Ucraina a ieşit dintr-o recesiune severă, îşi rebalansează schimburile comerciale dinspre Rusia spre UE, tinde să redevină grânarul Europei şi este pe cale să obţină eliminarea vizelor pentru călătoriile în Uniune.

Însă peste un milion de ucraineni au venit în Polonia în căutarea unui trai mai bun, întinerind societatea şi ajutând la consolidarea economiei ţării care iniţiat programul european Parteneriatul Estic, de întărire a relaţiilor economice şi politice ale UE cu fostele republici sovietice. Legăturile ling­vis­tice şi culturale, dar şi legăturile convenabile de transport cu autobuzul între cele două ţări fac din Polonia cea mai evidentă destinaţie, scrie Bloomberg.

Iar forţe politice din UE fac presiuni tot mai puternice pentru restabilirea legăturilor comerciale cu Rusia. În Germania, o ţară care trimite semnale puternice că dacă SUA vor îmbrăţişa protecţionismul comercial va căuta alianţe cu alte economii, se vorbeşte despre cât de benefic ar fi pentru economie un acord de comerţ liber cu Rusia. Aceasta înseamnă că va trebui găsită cumva o rezolvare conflictului dintre forţele guvernamentale şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei.

Un studiu al institutului de cercetare economică Ifo din Germania arată că un acord cuprinzător între UE pe de o parte şi Rusia şi celelalte state din Comunitatea Economică Eurasiatică pe de cealaltă ar face ca în Germania venitul real per capita să crească cu 0,2%, sau cu 91 de euro pe an. Pentru Rusia, creşterea ar fi de până la 3%.

„Beneficiile acestor avantaje sunt foarte mari“, a explicat Gabriel Felbermayr, director de top la Ifo. „Însă atât timp cât conflictul din Ucraina nu este aplanat, un acord de comerţ liber este greu de imaginat. Totuşi, un astfel de pact ar putea fi parte integrantă a unui nou parteneriat strategic între UE şi Rusia“, a mai spus Felbermayr.

De asemenea, din perspectiva Europei, Gazprom nu mai reprezintă puternica armă geopolitică etalată cândva de Vladimir Putin, notează Bloomberg. Pericolul întreruperii livrărilor de gaze ruseşti nu mai este atât de înspăimântător cum era în 2009, când un „război de iarnă al gazelor“ între Rusia şi Ucraina ameninţa să îngheţe mai multe ţări din estul şi centrul Europei.

Cel mai rău lucru care se poate întâmpla acum este creşterea temporară a preţurilor. Gazprom are nevoie de clienţii săi mai mult decât au ei nevoie de gazele ruseşti. Probabil că de aceea Rusia este menţionată în doar o singură propoziţie în raportul UE „Starea Uniunii Energetice“ pentru 2016. „Comisia a organizat o serie de întâlniri bilaterale şi trilateralecu Rusia şi Ucraina pentru a asigura o aprovizionare constantă pentru Ucraina şi tranzitul gazelor din Rusia, prin Ucraina, în UE.“ În toamna trecută Gazprom a primit de la CE acces deplin la gazoductul OPAL (Germania), ceea ce permite exportatorului rus de gaze să majoreze livrările către Germania şi Cehia prin linia Nord Stream, din Marea Baltică. Polonia a blocat această decizie la Curtea Europeană de Justiţie, dar forţele care o susţin, Comisia şi Germania, sunt probabil prea puternice pentru ca Varşovia să câştige.

Însă Rusia are nevoie de mai mult de atât. Gazprom ar vrea să vadă finalizat un proiect strategic „ o altă conductă prin Marea Baltică, Nord Stream 2, care ar permite Rusiei să exporte gaze în Europa ocolind Ucraina.  

De când a anexat Crimeea, Ucraina nu mai cumpără gaze ruseşti direct, ci de la ţările est-europene. Însă principala rută de export a Gazprom către Europa încă trece prin Ucraina, iar ucrainenii percep tarife de tranzit. Acest lucru nu convine Moscovei. Naţionaliştii ucraineni au perturbat comerţul cu şi livrările de energie câtre Crimeea controlată de Rusia şi, mai recent, traficul feroviar cu regiunile controlate de separatişti. Şi conductele de gaze ar putea fi ţinte.    

În luarea unei decizii privind Nord Stream 2, UE va trebui să analizeze cu atenţie dacă îşi poate permite să îndepărteze nu doar Ucraina, ci şi Polonia sau statele baltice, care vor fi ocolite de noul gazoduct.

Între timp, produsele UE îşi fac loc pe piaţa ucraineană. Exporturile de bunuri ale Uniunii către Ucraina au crescut de la 14 miliarde de euro în 2015 la 16,5 miliarde de euro în 2016 (avans de 2,5 miliarde euro), potrivit datelor Eurostat. Importurile au crescut şi ele, de la 12,8 miliarde de euro la 13,1 miliarde de euro (avans de 300 de milioane de euro). Analizând cifrele, RT, un grup media care răspândeşte propaganda Kremlinului, a concluzionat că legăturile comerciale dintre UE şi Ucraina sunt de 10 ori mai profitabile pentru Europa. Este greu pentru o ţară care a depins zeci de ani de piaţa rusească să-şi adapteze producţia la standardele europene şi şi mai greu să-şi susţină exporturile când zonele industriale sunt controlate de separatişti. De altfel, Ucraina exportă în UE mai ales alimente, produse agricole şi materii prime şi importă în principal utilaje. Nu degeaba ìagricultura a devenit locomotiva economiei“ ucrainene, după cum spune un oficial de la Kiev. Ucraina este pe punctul de a redeveni grânarul Europei, exporturile de grâu, orz ∫i ulei de floarea-soarelui atingând sau fiind pe cale s„ ating„ maxime istorice. La începutul acestei luni încă cinci companii ucrainene care produc alimente (lactate, preparate din carne de pasăre şi miere) au primit dreptul de a exporta în UE.

Din calculele site-ului de ştiri din agricultură UkrAgroConsult reiese că părăsirea spaţiului vamal al CIS a costat Ucraina 10,5 miliarde de dolari în producţie orientată către export.

Anul 2016 nu este nici pe departe cel mai bun pentru schimburile comerciale, dar este unul în care economia ucraineană şi-a revenit, cu o creştere de 1,5%, după o recesiune de aproape -10% în 2015 şi de -6,6% în 2014.

În 2016, Comunitatea Statelor Independente a absorbit 20,5% la exporturile Ucrainei, în timp ce UE a absorbit 34,1% (şi chiar mai mult după alte statistici). De asemenea, 28% din importurile Ucrainei au venit din CSI, iar 40,8% din UE. Potrivit datelor guvernului de la Kiev, industria uşoară ucraineană îşi exportă în UE peste 84% din producţie, iar cea de inginerie aproape 50%.

În februarie, preşedintele CE Jean-Claude Juncker a spus că UE va da Ucrainei 600 de milioane de euro pentru consolidarea finanţelor guvernului. Uniunea a pus până acum la dispoziţia Ucrainei 2,2 miliarde euro, finanţarea fiind condiţionată de progresul reformelor politice şi economice. Tot Juncker a anunţat în februarie că până în iunie ucrainenii vor primi dreptul de a călători fără vize în UE.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.03.2017

 
Cuvinte cheie:
polonia
, uniunea europeana
, cautare
, promisiune
, vize
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide