Turcia duce un război pe mai multe fronturi cu SUA care riscă să-i aducă economia în colaps şi să şubrezească NATO. Erdogan le-a cerut turcilor să lupte contra dolarului cu armele „de sub saltea”

7 aug 2018 Autor: Bogdan Cojocaru

Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan către turci: Scoateţi dolarii, euro şi aurul. Schimbaţi-i în lire. Arătaţi cum pot rezista turcii în faţa întregii lumi.

În timp ce Turcia, una dintre marile ecomomii emergente, a intrat pe un curs de coliziune nu doar politic, ci şi economic, cu SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, lira  turcească se scufundă în abisuri nemaivăzute până acum.

Deprecierea lirei este doar cel mai evident semn că economia turcă „ar putea scăpa un pic de sub control”, după cum avertizează strategii de la Nordea, cea mai mare bancă scandinavă. Ei chiar au pariat pe acest lucru. SUA sunt şi cea mai mare putere militară din lume şi forţa dominantă în NATO, în timp ce Turcia este cea mai mare putere militară de la Marea Neagră, exceptând Rusia. Şi Turcia este membră a NATO, dar, cum Ankara se îndepărtează rapid de Occident şi caută alianţe noi în est, acest lucru s-ar putea schimba.

Lira turcească s-a depreciate ieri la cel mai redus nivel din istorie faţă de dolar după ce administraţia preşedintelui american Donald Trump a anunţat că reevaluează accesul duty-free al Turciei la pieţele din SUA, o mutare care poate afecta importuri turceşti de 1,66 de miliarde de dolari. Anterior, Ankara a impus tarife de import asupra unor produse americane ca răspuns la tarifele aplicate de Washington oţelului şi aluminiului. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a avertizat cetăţenii că ţara este în război economic cu SUA, dar i-a asigurat că Turcia va câştiga.

Însă până acum în acest an lira turcească şi-a pierdut un sfert din valoare fără ca banca centrală să acţioneze hotărât, cu creşteri de dobânzi, pentru a opri prăbuşirea. Erdogan are nevoie de dobânzi mici pentru a susţine creşterea economică alimentată cu credit ieftin pe care o promovează. Lira se confruntă acum cu cea mai lungă perioadă de pierderi din ultimele trei luni, notează Bloomberg. În ultimele 12 luni, deprecierea în raport cu dolarul este de 40%. Deprecierea erodează puterea companiilor turceşti de a rambursa creditele în valută şi alimentează inflaţia. Mai multe companii mari au apelat deja la bănci pentru restructurarea datoriilor. Băncile însele au datorii în valută de de 100 de miliarde de dolari scadente în următoarele 12 luni, spune Inan Demir, economist la Nomura. Inflaţie mai mare înseamnă putere de cumpărare mai mică pentru turci. Rata inflaţiei a fost de 16% în iulie. Iar turcii sunt îndemnaţi de Erdogan să lupte contra sancţiunilor americane cu armele pe care le găsesc „sub plapumă”, adică cu valuta şi bijuteriile păstrate acasă. „Scoateţi dolarii, euro şi aurul. Schimbaţi-i în lire. Arătaţi cum pot rezista turcii în faţa întregii lumi”, a spus Erdogan.

Analiştii se aşteaptă ca noi sancţiuni americane, impuse pentru a forţa Ankara să elibereze un pastor american acuzat de terorism, să ţintească companii sau oameni de afaceri care au legături cu Erdogan sau cu proiectele de construcţii grandioase ale acestuia - aeroporturi, canale navigabile sau poduri.

Apoi, o bancă turcă deţinută de stat aşteaptă amenzi uriaşe de la Washington pentru încălcarea sancţiunilor impuse de SUA Iranului. Unii analişti cred că amenzile vor slăbi economia turcă. Dacă guvernul nu va plăti, ar putea pierde accesul la pieţele americane.

Ankara a făcut clar că nu va înceta să importe petrol iranian până pe 4 noiembrie 2018, deschizând astfel încă un front în confruntările cu Washingtonul. Iranul este cel mai mare furnizor de petrol pentru Turcia, contribuind cu jumătate la importurile de ţiţei în primul semestru al acestui an. Pe un alt front contra Washingtonului, Ankara propune o agenţie de rating independentă, o provocare la adresa Moody’s, Standard and Poor’s şi Fitch, cele mai mari agenţii de evaluare financiară din lume. Fitch a avertizat recent asupra calităţii creditului din sistemul bancar turcesc în contextul creditelor în valută mari şi al slăbiciunii lirei. De asemenea, Turcia propune parteneriate cu Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, cele mai mari economii emergente. „Ne aşteptăm ca performanţa sectorului să se deterioreze în 2018”, se arată într-un raport al Fitch.

În acelaşi timp, loialitatea Turciei faţă de NATO nu mai poate fi considerată ca fiind necondiţionată, scrie New Europe. Ankara vorbeşte tot mai mult despre „explorarea opţiunilor” de dincolo de partenerii euro-atlantici, de aprofundarea relaţiilor cu China, Rusia şi Iranul. Ciocnirile dintre Turcia şi SUA reprezintă provocări care pot modifica siguranţa euro-atlantică.

La mai puţin de o lună de la încercarea de lovitură de stat din Turcia de pe 15 iulie 2016, amiralul Cem Gurdeniz a menţionat într-un interviu pentru Hurriyet „o tabără eurasiatică” în armata turcă care pune sub semnul îndoielii loialitatea faţă de NATO deoarece alianţa nord-atlantică nu mai serveşte intereselor Turciei. Luna trecută, ministrul de externe turc Mevlut Cavuşoglu a confirmat că Turcia este hotărâtă să cumpere sisteme de rachete defensive S-400 de la Rusia. Într-un discurs la ambasada Chinei din Ankara, generalul chinez Chen Qingsong a salutat o nouă eră de cooperare strategică. De asemenea, Erdogan a anunţat că pentru prima dată în istorie Ankara va emite obligaţiuni suverane denominate în yuani, moneda Chinei. Cu alte cuvinte, Turcia va apela la capitalul chinez. Bogdan Cojocaru

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.08.2018

 
Cuvinte cheie:
turcia
, sua
, economie
, erdogan
, nato
, arme
, dolar
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide