Moneda atinsese un minim record săptămâna trecută pe fondul temerilor în creştere privitoare la economie şi la opoziţia preşedintelui Recep Erdogan cu privire la majorarea dobânzilor.
Lira se afla deja în creştere, însă ascensiunea acesteia s-a accelerat după ce banca centrală a anunţat că rata repo pe o săptămână va deveni rata sa de referinţă.
Anunţul a venit în condiţiile în care guvernatorul băncii centrale turceşti, Murat Cetinkaya, şi Mehmet Simsek, vicepremierul turc, se află în Londra pentru discuţii cu investitorii. Vizita acestora survine în condiţiile în care încrederea în Turcia a fost afectată sever pe fondul îngrijorărilor privind supraîncălzirea economiei ţării şi politicile guvernului lui Erdogan. Datele economice spun că economia Turciei duduie, însă pieţele financiare par să considere că Turcia se află în pragul unui crah, scrie Bloomberg.
Proprietarii de companii resimt presiunile generate de inflaţia de două cifre şi de deprecierea de 25% suferită de moneda locală în acest an. Mulţi spun însă că sunt înclinaţi să susţină în continuare guvernul preşedintelui Erdogan.
„Da, preţurile sunt mai mari, iar marjele noastre de profit sunt în scădere“, spune Mehmet Kurt, proprietarul unei companii.
„Dar toată această situaţie este temporară. Guvernul nu poate îmbunătăţi lucrurile, dar face ca acestea să nu se înrăutăţească. Dacă-l schimbăm pe Erdogan, se va descurca mai bine oricine altcineva care vine la putere?“
Turcia a afişat o rată a creşterii economice de 7,4% anul trecut, însă investitorii au început să se teamă de o supraîncălzire a economiei. Ziad Daoud, economist la Bloomberg, se aşteaptă ca rata de creştere să încetinească la 3,7% anul viitor, în timp ce inflaţia se va menţine ferm la peste 10%, mai mult decât dublul ţintei de 5% a băncii centrale.
Deficitul comercial în creştere trebuie acoperit cu fonduri străine. Companiile turceşti au acumulat datorii în dolari şi euro care sunt acum mai scump de plătit. Iar preşedintele se opune cu înverşunare majorării dobânzilor, măsură prescrisă de majoritatea economiştilor, deşi a fost nevoit să cedeze săptămâna trecută, acceptând o majorare de urgenţă pentru a stăvili prăbuşirea lirei.
Însă chiar dacă economia se îndreaptă către prăpastie, criza nu va veni probabil până pe 24 iunie, data alegerilor, potrivit lui Mert Yildiz, fondator al companiei de consultanţă economică Foresight.
Numai aproximativ 2% din electorat este direct afectat de volatilitatea pieţelor, estimează Yildiz. „Pentru ca opoziţia să-l înfrângă pe Erdogan, cel puţin 8% din alegători ar trebui să schimbe tabăra“, spune acesta. „Trebuie să se existe un impact puternic din partea pieţelor financiare asupra economiei reale pentru ca acest lucru să se întâmple“.
Majoritatea sondajelor îl arată pe Erdogan cu mult înaintea rivalilor, dar sub cele 50 de procente de care acesta are nevoie pentru o victorie în primul tur, deschizând calea către un al doilea tur în care alt candidat ar avea o şansă.
Economia reprezintă principala preocupare a turcilor. Guvernul a lansat o serie de programe de stimulente, majoritatea destinate comercianţilor şi companiilor mici şi mijlocii, care reprezintă o parte importantă din baza partidului.
Nedim Karakas, un alt antreprenor turc, nu crede că astfel de măsuri sunt suficiente.
„Sunt doar soluţii temporare. Problemele vor reveni“.
Cât priveşte lira, partidul de guvernământ susţine că manipularea din afara ţării stă la baza declinului acesteia. Argumentul este acceptat de către alegători, unul dintre motive având legătură cu presa dominată de guvern a Turiciei, „toată informaţia privitoare la economie fiind canalizată printr-un filtru“, arată Ozgehan Senyuva, profesor în Ankara.
Mai există un factor care contează în favoarea lui Erdogan. Când un colaps este ceva posibil în viitor şi nu o ameninţare concretă, alegătorii preferă să-i susţină pe conducători pe care-i cunosc, potrivit lui Senyuva.
