Fonduri structurale destinate ţărilor central şi est-europene ar putea fi alocate măsurilor pentru gestionarea crizei imigranţilor extracomunitari, subiectul urmând să fie discutat cu ocazia reuniunii de vineri a miniştrilor Finanţelor din statele UE, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.
Uniunea Europeană a acceptat recent să ofere asistenţă în valoare de trei miliarde de euro Turciei pentru măsuri destinate limitării numărului de clandestini care se îndreaptă spre spaţiul comunitar. După negocieri îndelungate, s-a stabilit ca o treime din cele trei miliarde de euro să provină din bugetul central european, iar restul de la statele membre.
Însă, în contextul în care afluxul de imigranţi nu pare să se diminueze şi pe fondul creşterii costurilor pentru crearea centrelor de înregistrare şi cazare, Uniunea Europeană analizează modalităţi de alocare a unor fonduri pentru asistenţă umanitară.
"Problema imigraţiei a fost catalogată ca fiind una de importanţă existenţială pentru Uniunea Europeană. În acest context, este logic să fie alocat un buget pe msură unei probleme atât de importante", a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, precizând că subiectul va fi dezbătut de miniştrii de Finanţe ai statelor UE vineri.
"Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigraţia este o problemă de importanţă foarte mare pentru Uniunea Europeană, trebuie să vedem de unde luăm banii", a explicat un alt oficial european.
Nicio decizie definitivă nu este de aşteptat vineri, dar dezbaterile probabil vor fi tensionate, în contextul în care statele central şi est-europene membre UE sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale şi principalii adversari ai măsurilor în favoarea primirii refugiaţilor extracomunitari.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat în mai multe rânduri pentru solidaritatea ţărilor central şi est-europene membre UE în primirea refugiaţilor, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.
Întrebat într-un interviu, în decembrie 2015, ce se poate face pentru ca ţările central şi est-europene să accepte mai mulţi refugiaţi extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: "Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primeşte fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur şi simplu să refuze distribuirea proporţională a refugiaţilor. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (...) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri".
În septembrie 2015, cancelarul Austriei critica vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. "Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie". Oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, "spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE", avertiza Faymann.
Guvernul Austriei a cerut recent Comisiei Europene 600 de milioane de euro pentru decontarea cheltuielilor privind cazarea extracomunitarilor în cursul anului 2015.
Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi imigranţi extracomunitari.
