Noul organism de supraveghere a sectorului bancar din UE arputea cere ţărilor din Europa de Est să înăsprească condiţiile deacordare a creditelor în valută, care sunt văzute ca un pericolpentru stabilitatea economiilor din regiune.
Problema creditelor în valută din Est este una dintrepriorităţile Consiliului European pentru Riscuri Sistemice (ESRB),organism înfiinţat recent de Uniunea Europeană pentru a identificaşi avertiza autorităţile în privinţa riscurilor care ameninţăsistemul financiar, scrie Bloomberg.
În timpul crizei financiare, expunerea mare pe care unele bănci,în special cele austriece, o aveau asupra Europei de Est, eraprivită ca o povară pentru că din cauza devalorizării monedelor şia creşterii şomajului mulţi debitori nu şi-au mai putut plătiratele, iar numărul creditelor neperformante a crescut rapid.
Deşi afectează în special ţările emergente, războiulvalutar ar putea ocoli Europa de Est
"Problema creditelor în valută este prioritară pentru ESRB.Creditele în valută reprezintă un risc sistemic la nivel regional",a spus Piroska Nagy, executiv în cadrul Băncii Europene pentruReconstrucţie şi Dezvoltare.
Consiliului European pentru Riscuri Sistemice, care este condusde Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene(BCE), i s-a alăturat şi Marek Belka, şeful băncii centrale dinPolonia. Belka a spus că este gata să aplice măsuri "brutale"pentru a limita creditele în valută în ţara sa.
Creditele în valută, preferatele esticilor
Întimpul perioadei de boom economic, creditele în valută erau multmai atractive pentru că aveau dobânzi mai mici decât cele în monedănaţională, iar consumatorii din estul Europei, printre care şiromânii, au adoptat la scară largă această practică de creditare.Mulţi nu au luat în considerare riscurile unei astfel de practici:atunci când moneda locală se devalorizează, ratele creditelorcresc.
De exemplu, în Ungaria multe credite ipotecare au fostcontractate la un curs de 145-165 forinţi/franc elveţian, înprezent cursul de schimb ajungând la 210 forinţi/franc elveţian,conform băncii naţionale a Ungariei.
În România 94% din creditele ipotecare erau denominate anultrecut în valută. În Ungaria şi Polonia aproape două treimi dintotalul creditelor ipotecare erau denominate în franci elveţienisau euro în luna septembrie a anului trecut, conform unui raportemis de UniCredit Strategic Analisys. "Interzicerea creditelor învalută nu este o reformă adevărată. Dacă se impune o astfel demăsură, pot apărea consecinţe neprevăzute, printre care şilimitarea creşterii economice", a spus Anne-Marie Gulde-Wolf,consilier în cadrul FMI.
În Polonia, băncile nu au limitat creditarea în valută nici dupăce autorităţile au emis recomandări în acest sens, astfel că bancacentrală nu exclude posibilitatea impunerii unei interdicţii pentrucreditele în valută. Decizia executivului ungar, condus de ViktorOrban, care a interzis anul trecut creditele în valută, a fostcriticată de FMI pentru că poate duce la o nouă criză acreditării.
România merge contra curentului
În timp ce alte state din Europa de Est fac eforturi pentru atempera avansul creditelor în valută, România continuă săîncurajeze această practică, în mare parte cu ajutorul subvenţiiloracordate prin programul "Prima casă".
Totuşi, chiar dacă acordarea de credite noi în valută poate fioprită, multe economii din Europa de Est vor rămâne vulnerabilepentru mulţi ani de acum înainte pentru că stocul de credite învalută va scădea cu un ritm lent.
Stocul de credite în valută poate fi redus doar dacă atâtbăncile, cât şi polulaţia şi celelalte părţi interesate suportă încomun pierderile aduse de un posibil proces de convertire aacestora în monede naţionale.
"Stocul de credite în valută este o problemă imensă", a spusNagy.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
