Pentru ţările est-europene care vor să adopte moneda euro, condiţiile tocmai s-au înăsprit, scrie Bloomberg.
Bulgaria este ultima ţară fostă comunistă care a luat în vizor adoptarea euro. Aceasta a primit acordul Uniunii Europene săptămâna trecută să urmeze procedurile, dar a fost obligată să accepte condiţii mai stricte decât fostele aspirante. Miniştrii de finanţe din zona euro au indicat că noile condiţii se vor aplica şi în cazul Croaţiei şi României.
Bulgaria întruneşte criteriile oficiale pentru adoptarea euro, iar aceasta spera să aplice pentru intrarea în antecamera euro ERM-2 în această vară. Dar după turbulenţele legate de lupta Greciei cu datoriile şi scandalurile de spălare de bani din ţări care au aderat recent la zona euro ca Letonia, Uniunea Europeană nu-şi mai asumă niciun risc.
Spre nemulţumirea guvernului bulgar, printre cerinţele suplimentare s-au numărat cooperarea cu uniunea bancară a blocului şi măsuri de combatere a corupţiei.
Noile condiţii de aderare se vor aplica aproape sigur şi în cazul Croaţiei, care a reiterat săptămâna trecută că ţinteşte să intre în ERM-2 până în anul 2020. Vorbind la o zi după anunţul UE privitor la Bulgaria, guvernatorul băncii centrale croate Boris Vujcic a rămas neimpresionat, catalogând adoptarea euro drept „următorul pas firesc“ pentru Croaţia.
În cazul României, planurile nu sunt la fel de avansate. Şi în cazul acesteia există temeri similare privitoare la corupţie, o problemă care ţine cele două ţări departe de zona Schengen.
Un alt motiv de îngrijorare pentru cele trei ţări este legat de diferenţa de avuţie faţă de ţările mai bogate membre ale Uniunii Europene.
Blocul îndeamnă Bulgaria, cea mai săracă membră a sa, să asigure o convergenţă economică sustenabilă, o condiţie care nu a fost impusă în mod explicit statelor baltice în momentul în care acestea au aplicat pentru intrarea în ERM-2.
Noile cerinţe arată că Uniunea Europeană învaţă din experienţele trecute pe măsură ce zona euro se extinde, potrivit lui Daniel Gros, director al Centrului pentru Studii Politice Europene din Bruxelles.
„Experienţa legată de ţările baltice a arătat că dacă o ţară cu un nivel mult mai scăzut al veniturilor aderă, aceasta ar putea intra într-un ciclu periculos boom-bust“, a declarat acesta.
„Stabilizarea UE este absolut necesară şi va fi în interesul aplicanţilor să-şi întărească statul de drept.“
