Ideea ca fiecare elveţian să aibă asigurat de stat un venit minim lunar de 2.500 de franci elveţieni (2.000 de euro) nu are nimic de-a face cu averea şi nici măcar cu sărăcia, ci cu o libertate mai mare pentru toată lumea, spune iniţiatorul planului, Christian Muller. El a strâns deja semnăturile necesare ca ideea sa să fie supusă aprobării printr-un referendum.
„Nu are nimic de-a face cu averea sau cu salariul. Nu reprezintă ceva contra sărăciei. Motivul este mai multă libertate pentru fiecare în secolul XXI”, a explicat Muller într-un interviu acordat CNBC.
Cu toate că are cel mai mare nivel al averii per adult din lume şi o distribuţie echitabilă a bogăţiei – conform Credit Suisse, Elveţia se confruntă cu un val de nemulţumiri în privinţa inegalităţii veniturilor şi salariilor executivilor. Muller şi echipa sa au strâns 100.000 de semnături pentru o petiţie în care se cere un venit minim garantat de 2.500 de franci elveţieni pe lună, plătit de stat, indiferent dacă persoana are loc de muncă sau nu. Sistemul legislativ elveţian permite ca o petiţie cu 100.000 de semnături să fie supusă votului public. „Îţi va da libertatea de a decide ce vrei să faci cu viaţa ta. Dacă ştii, atunci când eşti copil, că vei fi protejat întreaga viaţă, poţi decide unde vei munci“, a spus Muller. El consideră că un venit garantat va permite Elveţiei, căreia îi va oferi o plasă de siguranţă, să se adapteze „noii realităţi” a progresului tehnologiei în care locurile de muncă sunt transferate în state precum India şi China.
Ideea unui venit minim nu este nouă, iar versiuni ale schemei au fost implementate în Alaska, Brazilia şi India, dar banii primiţi nu sunt suficienţi pentru a asigura traiul un an întreg.
Elveţia are una dintre cele mai scăzute rate ale şomajului din lume, de 3%. Analiştii spun că nemulţumirea vine de la clasa de mijloc, ale cărei salarii cresc foarte lent.
„Lucrul interesant este că în Elveţia cele mai mici salarii au crescut în raport cu celelalte, dar veniturile mijlocii, nu. Astfel că o parte din energia politică vine din această parte a societăţii. Motivul nu este criza economică“, a explicat Pepe Egger, analist la IHS. De asemenea, remuneraţiile directorilor executivi sunt pe „lista neagră“ a populaţiei, care va vota la un alt referendum pentru limitarea salariilor şefilor de companii.
„Vedem o legitimizare graduală la nivel internaţional a mişcărilor către un venit de bază universal necondiţionat deoarece nesiguranţa cronică, incertitudinea şi supraîndatorarea înfurie tot mai mult“, consideră Guy Standing, preşedintele Basic Income Earth Network.
Până în prezent nu s-a stabilit data referendumului elveţian privind venitul minim garantat, iar modurile în care planul poate fi finanţat nu sunt clare. Nu toată lumea este convinsă că ideea se va materializa.
„O mare parte din dezbateri sunt pur simbolice. Vor aceste discuţii, dar nu iau în seamă eforturile necesare punerii ideii în practică“, a spus Ive Marx, profesor de politici sociale la Universitatea din Antwerp.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 21.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
