Pieţele interbancare au început să îngheţe, băncile temându-sesă mai acorde credite reciproc, după ce temerile privindextinderea crizei datoriilor spre Italia şi Spania au împinscosturile de finanţare ale celor două ţări spre procentul de 7%,punctul la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au cerut ajutoareinternaţionale, scrie The Telegraph.
O eventuală cădere a Italiei riscă să declanşeze reacţii în lanţla nivelul întregului sistem bancar european, deoareceobligaţiunile acestui stat au cea mai mare pondere, după celegermane, în portofoliile de datorii suverane ale băncilor de pecontinent.
Cele mai mari 90 de instituţii de credit europene deţin datoriiitaliene cu o valoare nominală de 326 de miliarde de euro, cu multpeste valoarea de 90 de miliarde de euro a obligaţiunilor greceştideţinute de băncile importante, potrivit datelor AutorităţiiBancare Europene. Expunerea faţă de datoriile Spaniei este de 287mld. euro.
O intrare în incapacitate de plată a guvernului de la Roma arlovi, cu siguranţă, grav băncile italiene, care sunt de departecele mai expuse la o eventuală criză a datoriilor în Italia.Prudenţa investitorilor faţă de aceste instituţii de credit se facedeja simţită, acţiunile multora dintre ele înregistrând scăderiputernice luna trecută, notează The New York Times.
Băncile sunt sceptice să se maiîmprumute
"Pieţele interbancare din Europa au început să îngheţe şi nuexistă dubii în această privinţă. Nu este la fel de dramatic, cum afost în cazul Lehman, dar este alarmant şi demonstrează frica de pepieţe. Lumea refuză din nou să împrumute, dacă nu are o bazăsigură", a afirmat Marc Ostwald, analist la MonumentSecurities.
Un indicator al nivelului tensiunilor de pe pieţe, spread-uldintre rata Euribor la trei luni şi OIS (Overnight Index Swaps) aatins marţi cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani.
Îngrijorările că datoria uriaşă a Italiei va scăpa de subcontrol a împins randamentele obligaţiunilor acestui stat la celmai ridicat nivel al ultimilor 14 ani, de peste 6,2%, la numai douăsăptămâni după ce liderii zonei euro au stabilit un mecanism deîngrădire a crizei care a răpus deja trei ţări din uniuneamonetară.
"Toată lumea urmăreşte dacă pentru Italia şi Spania randamenteleobligaţiunilor ajung la 7%. Deşi suntem destul de departe de acestpunct, orice creştere peste 6,5% va reprezenta un catalizatorpentru niveluri mai mari", consideră Michael Leister, analist laWestLB.
Randamentele obligaţiunilor spaniole şi italiene scadente lazece ani se situau în debutul sesiunii de miercuri la 6,28% şirespectiv 6,16%.
Şi Belgia intră în foc
"Măcelului" de pe pieţele obligaţiunilor i-au căzut victime şidatoriile altor state considerate a avea probleme financiare,precum Belgia. "Instrumentele financiare de peste tot sunt subpresiune. Belgia este probabil următorul stat mai slab dupăItalia. Nu este surprinzător că aceste ţări se chinuie", a afirmatun trader.
"Vedem o revoltă a investitorilor de pe pieţele obligaţiunilor.Rulajul a fost foarte slab în ultimele luni. Oamenii renunţă laaceste datorii deoarece se tem că statelor le lipseşte capacitateade a evita capcana datoriilor", spune Hans Redeker, analist laMorgan Stanley. El consideră că zona euro are nevoie de un creditorde ultimă instanţă pentru a ridica de la pământ pieţele datoriiloritaliene şi spaniole.
"Zona euro are de luat o decizie foarte importantă: oriînfiinţează o autoritatea fiscală centrală, ori acceptă realitateaşi începe să se gândească la ceva de neimaginat până nu demult,anume tăierea uniunii monetare în bucăţi funcţionale" a spusRedeker.
"Revolta" investitorilor acaparează şi bursele de acţiunieuropene, care până la mijlocul sesiunii de miercuri au înregistratscăderi semnificative. La Londra FTSE scăzuse cu 1,3%, la FrankfurtDAX a pierdut 1,05%, iar la Paris CAC 40 a scăzut cu 0,6%.
Comisia Europeană a încercat să liniştească pieţele, anunţând cănu există discuţii privind un program de intervenţie financiarăexternă pentru Italia. Dar oficialii europeni au adoptat în toatecazurile de salvare a unei ţări din zona euro o atitudine de negaretotală.
Ce spun economiştii români
Lucian Anghel, economist-şef al BCR: Sper caItalia sau Spania să nu fie nevoite să ceară ajutor financiarinternaţional, sub presiunea pieţelor. Cele două ţări au economiisuficient de puternice pentru a permite luarea unor măsuri princare să se evite ajutoarele externe.
Liviu Voinea, economist: Nicio criză nu serezolvă dacă nu funcţionează instituţia falimentului. În prezent,dacă un stat intră în default, pe lângă acel stat au de pierdut şicreditorii, iar aceştia, în cazul Europei, vin din partea bună acontinentului.
Aurelian Dochia, analist economic: Unul dintreavantajele Italiei este că o bună parte a datoriilor este internă,dar aceasta nu înseamnă că riscurile nu există, iar pieţele percepriscurile. În cazul căderii Italiei sau Spaniei întreaga structurăeuropeană va fi pusă în discuţie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
