Franţa şi Germania au convenit să crească forţa impactului real al Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) prin leveraging (efectul de pârghie) la 1.000 mld. euro, de la 440 mld. euro pentru a obţine mai multe resurse destinate combaterii crizei, a anunţat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, citat de publicaţia germană Financial Times Deutschland. Planul ar urma să fie anunţat în cadrul summitului liderilor europeni care va avea loc peste trei zile la Bruxelles, în contextul în care pieţele aşteaptă un remediu la criza datoriilor.
Concret, resursele proprii EFSF vor fi menţinute la 440 mld. euro, iar diferenţa va fi strânsă de la creditorii privaţi. Prin efectul de pârghie forţa fondului va creşte la 1.000 mld. euro. Cu alte cuvinte, statele nu vor fi constrânse să-şi majoreze contribuţiile la EFSF, iar creditele atrase de la creditorii privaţi vor fi garantate de Banca Centrală Europeană (BCE). Astfel, mecanismul european ar urma să funcţioneze după principiul "a ajuta mai mult fără a cheltui în plus", subliniază Le Figaro.
EFSF ar putea apoi garanta obligaţiunile guvernamentale ale statelor aflate în dificultate, precum a procedat deja cu Irlanda, Grecia şi Portugalia. Totodată, fondul ar avea misiunea de a consolida sistemul bancar european. Franţa şi Germania au decis să recapitalizeze băncile care nu îndeplinesc rata de adecvare a capitalului de 9% cerută de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), iar majorarea capitalului acestor bănci ar urma să cadă în sarcina EFSF.
Ziarul britanic The Guardian anunţase ieri-dimineaţă că Franţa şi Germania au convenit să sporească puterea EFSF la 2.000 mld. în cadrul unui pachet de măsuri anti-criză care va fi prezentat peste trei zile la Bruxelles, ştire care a provocat şi mirare şi stupoare, având în vedere întreaga dispută care a înconjurat discuţia despre majorarea resurselor fondului. Bursele au crescut chiar dacă ştirea nu era confirmată de niciun oficial, întărind observaţia că investitorii sunt avizi de veşti bune şi acţionează emoţional la cele rele. Zvonurile au fost însă la scurt timp infirmate de un înalt oficial al UE. El a afirmat că "nu s-a ajuns încă la niciun acord pentru a spori resursele" fondului. În schimb, a adăugat el, oficialii europeni explorează cea mai bună cale de a multiplica "mijloacele băneşti" puse la dispoziţia EFSF.
Ultima victimă a agenţiilor de rating este Spania, al cărei rating a fost redus cu două trepte
Criza datoriilor suverane din zona euro ia amploare pe zi ce trece. După ce agenţia americană de rating Moody's a aruncat o umbră de îndoială asupra calificativului Franţei, acum acelaşi evaluator a redus calificativul Spaniei cu două trepte, la "A1", de la "Aa2" şi a menţinut "perspectiva negativă" asupra acestuia, scrie Le Figaro.
Agenţia îşi explică decizia prin faptul că "Spania continuă să fie vulnerabilă la tensiunile de pe pieţe", iar creşterea economică estimată la 1% pentru anul viitor este dezamăgitoare şi va "îngreuna realizarea obiectivelor bugetare ambiţioase" ale ţării. Mai mult, agenţia a menţinut "perspectiva negativă" asupra ratingului din cauza riscului de agravare a crizei din zona euro.
Un oficial al Trezoreriei spaniole a declarat că retrogradarea a cauzat o reacţie negativă pe termen scurt din partea unor investitori deja pesimişti şi nu a schimbat fundamentele economice pe termen mediu şi lung, adăugând că Madridul rămâne fidel planului de consolidare fiscală şi reformelor începute.
Şi în cazul Spaniei, Moody's este mai severă în evaluare decât concurenţii săi. Agenţia atribuie ţării un calificativ aflat cu o treaptă mai jos decât cel acordat de Standard & Poor's (S & P) şi Fitch. Totodată, decizia Moody's reprezintă a treia reducere a ratingului Spaniei în ultimele săptămâni şi cea mai dură retrogradare.
Ce este şi ce urmăreşte EFSF?
Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) este un "special purpose vehicle" - o societate înfiinţată pentru a realiza un scop unic, condusă de economistul german Klaus Regling. EFSF a fost instituit de membrii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) pe 9 mai 2010, cu scopul de a asigura stabilitatea financiară în Europa prin oferirea de asistenţă financiară economiilor aflate în dificultate. Sediul central se află în Luxemburg, iar gestiunea trezoreriei şi suportul administrativ sunt oferite de Banca Europeană de Investiţii.
EFSF este autorizat să crediteze statele aflate în dificultate să intervină pe pieţele primare şi secundare de datorie dacă obţine avizul favorabil al BCE, să acţioneze după principiul prudenţialităţii şi să recapitalizeze instituţiile financiare aflate în dificultate prin intermediul împrumuturilor acordate guvernelor naţionale.
EFSF este în prezent garantat de statele membre pentru 780 mld. euro şi are o capacitate de creditare de 440 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
