Business Internaţional

Un pensionar şi o lesbiană au aruncat în aer scena politică din Germania şi au băgat în Parlament un partid de extremă dreaptă

Un pensionar şi o lesbiană au aruncat în aer scena...
25.09.2017, 16:03 1638

Partidul de extremă dreaptă AfD (Alternativa pentru Germania) va intra în Bundestag, parlamentul Germaniei, pentru prima oară în aproape 60 de ani, după ce a câştigat peste 13% din voturi în cadrul alegerilor de duminică.

Candidatul propus pentru cancelar din partea partidului, Alexander Gauland, este un pensionar care cere Germaniei să revină la gloria trecută şi care se mândreşte cu realizările militare ale naziştilor. El este anchetat de poliţie pentru instigare la ură rasială, în timp ce partidul este monitorizat de serviciile de spionaj germane, pe motiv că ar putea fi un pericol pentru constituţie.

Totuşi, sondajele arată că partidul va câştiga între 60 şi 85 de locuri în Parlament, pentru prima oară din 1961 când un partid de extremă dreaptă reuşeşte să intre în Bundestag.

Un studiu realizat de institutul Duisburg arată că dintre cei 235 de candidaţi ai AfD, 98 de ei sunt de extremă dreaptă, iar 40 sunt moderaţi. 97 dintre candidaţi sunt atât de discreţi încât este greu de catalogat care sunt înclinaţiile lor politice.

În prezent, partidul este condus de Alice Weidel, în vârstă de 38 de ani, şi de Alexander Gauland, în vârstă de 78 de ani. Alice Weidel, una dintre cele mai influente voci din AfD, şi implicit acum din Germania, are un doctorat în economie, a lucrat pentru Goldman Sachs şi Allianz Global Investors şi a trăit în China timp de şase ani. Ea s-a alipit prima oară de AfD pentru că era un partid care se opunea monedei euro.

Ea a continuat să o critice pe Angela Merkel pentru politica de imigraţie, şi a numit-o chiar ”nebună”, spunând despre cancelarul german că ”este în fruntea unui guvern fără cap, care nu ştie ce face”.

Weidel este o lesbiană declarată şi într-un parteneriat civil cu o femeie. Ea susţine că minorii germani nu ar trebui învăţaţi despre homosexualitate decât după pubertate.  

Totuşi, AfD nu a fost mereu atât de extremist. Partidul a luat fiinţă în 2013, când un profesor eurosceptic s-a opus bailout-urilor Greciei. Totuşi, partidul şi-a schimbat radical orientarea după o lovitură interne, care a pus-o în frunte pe Frauke Petry. Ea a reuşit să transforme partidul în principala voce împotriva Angelei Merkel şi a politicii sale pro-refugiaţi.

Totuşi, Petry a anunţat după rezultatul surpriză al alegerilor că nu se va alătura grupului parlamentar al AfD, în pofida faptului că acesta a devenit a treia forţă politică din Germania, informează The Associated Press.

Frauke Petry şi-a motivat decizia afirmând că în interiorul partidului există diferenţe mari de opinie.

În ultimele luni, Petry a fost tot mai marginalizată de ceilalţi lideri ai partidului. Cu toate acestea, în Saxonia, regiunea de origine a lui Petry, AfD a avut un success deosebit, iar Petry şi-a asigurat un mandat de parlamentar.

Petry a afirmat că vrea să pregătească partidul pentru a fi capabil să guverneze din 2021, însă majoritatea liderilor AfD au afirmat clar că prioritatea lor este să rămână în opoziţie şi să acţioneze fără limite din această postură.

”Un partid anarhic poate avea succes în opoziţie, însă nu poate fi credibil în ochii alegătorilor pentru a guverna”, a declarant Petry în cadrul unei conferinţe de presă susţinută luni, adăugând că nu se va alătura grupului parlamentar al AfD.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO