Business Internaţional

Un sfert din populaţia lumii face parte din „generaţia Millennials“. Cine sunt aceşti oameni şi ce-i deosebeşte de ceilalţi?

Un sfert din populaţia lumii face parte din...

Autor: Bogdan Cojocaru

08.06.2018, 00:05 4497

Cei din „generaţia Millennials“ s-au născut între 1981 şi 1996, potrivit definiţiei date de centrul de cercetare Pew. Ei urmează „generaţiei X“ şi „baby boomer“-ilor, iar „mo­mentul  millennial“ marchează venirea lor ca generaţie do­minantă a erei de după criza financiară, scrie Financial Times.

Millennials sunt un club exclusivist de 1,8 miliarde de persoane, adică un sfert din populaţia lumii. Deşi abia acum millennials devin cea mai mare generaţie din SUA, la nivel global ei i-au depăşit pe baby boomer-i în urmă cu 26 de ani şi au devenit generaţia cu cei mai numeroşi reprezentanţi după doi ani, întrecând generaţia X. 

„Momentul millennial“ este mai mult povestea ţărilor în curs de dezvoltare şi a progresului global decât a stereotipurilor din publicitate cu tineri de oraş cărora nu le lipseşte nimic care abundă în media şi marketing. Nouă din zece millennials trăiesc în economii emergente. Millennials din China depăşesc ca număr întreaga populaţie din SUA. Iran are cea mai mare proporţie de millennials, de 32,2% din populaţia totală. În China, ţara cu cea mai mare populaţie din lume, proporţia este de 25,2%. În economiile avansate, ponderea este mult mai mică din cauza natalităţii reduse şi a ratei ridicate a deceselor, adică a îmbătrânirii populaţiei. Millennials reprezintă doar 17% din populaţia Japoniei şi 16,9% din cea a Italiei.

Millennials sunt cel mai urbanizat grup de adulţi tineri din istorie. Însă acelaşi lucru a fost valabil la timpul lor pentru toate grupurile de vârstă actuale. Tinerii au avut întotdeauna tendinţa  de a trăi în oraş. În ţările emergente, unde gradul de urbanizare este în general mai mic, puţin peste jumătate din millennials trăiesc în zonele urbane. Însă rata tinerilor care se îndreaptă spre oraşe a crescut rapid în ultimii 30 de ani.

Marea Britanie şi China ilustrează divergenţele în ceea ce priveşte urbanizarea în diferite state. Din 1990 şi până în 2010, peste 250 de milioane de persoane din regiuni rurale s-au mutat în oraşele chineze. Această migraţie în masă a avut un efect puternic asupra vieţilor millennials din China: este de trei ori mai probabil ca la 20 de ani ei să locuiască în oraş decât în urmă cu 30 de ani. În aceeaşi perioadă, în Marea Britanie nivelul de locuire în mediul urban în rândul tinerilor a crescut cu doar trei puncte procentuale.

În SUA, la millennials este mai probabil ca ei să locuiască în casa părinţilor decât la alte generaţii. Nu la fel se întâmplă în alte părţi. Situaţia din SUA este diferită deoarece acolo a crescut semni­ficativ gradul de înda­torare al studenţilor. Datoriile lor au sărit de la 300 de miliarde de dolari în 2004 la 1.400 de miliarde de dolari în 2018.

În UE, vârsta medie a celor care părăsesc casa părintească s-a schimbat doar uşor din 2002, ajungând la 26 de ani. În aceeaşi perioadă, în Marea Britanie vârsta  a crescut de la 23,3 ani la 24,4 ani.

Millennials sunt mai puţin interesaţi de căsătorie sau de a avea copii. Schimbarea atitudinii faţă de căsătorie şi creşterea nesiguranţei economice au avut ca rezultat scăderea ratei căsătoriilor în rândul tinerilor din SUA.

Faţă de baby boomer-ii din 1984, rata căsătoriilor în rândul millennials a scăzut cu două treimi pentru categoria de vârstă 20-24 ani şi s-a înjumătăţit pentru categorie 24-29 de ani. În China, scăderea este mai puţin pronunţată. Femeile din SUA, China şi Marea Britanie fac copii mai târziu, însă la nivel global vârsta la care femeile au copii nu s-a schimbat semnificativ, fiind acum de 27,85 de ani. În ţările în care vârsta a crescut, multe femei aleg să nu aibă copii deloc.

În condiţiile în care mariajul şi creşterea copiilor tind să majoreze cheltuielile gospodăriilor, aceste tendinţe ar putea împinge în jos consumul total în rândul millennials faţă de generaţiile anterioare.

Până în 2020, millennials vor ajunge să reprezinte până la 35% din forţa de muncă globală.  La acest nivel ei au ajuns în urmă cu doi ani în SUA, devenind cea mai mare generaţie din forţa de muncă. Deşi este mai probabil ca tinerii să participe la munci temporare sau la „gig economy“ (munca la comandă), ei prioritizează securitatea locului de muncă mai mult decât orice.

În Marea Britanie, millennials îşi schimbă locul de muncă mai rar decât cei din generţia X la aceeaşi vârstă. Acelaşi lucru este valabil în SUA. World Data Lab estimează că puterea de cheltuială globală a millennials va deveni curând mai mare decât a oricărei alte generaţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO