Tot acest „ajutor“ militar a fost dat Rusiei de Franţa şi Germania după ce „pacificarea“ Georgiei cu trupe ruseşti a expus vulnerabilităţile armatei Kremlinului.
Invazia Georgiei din 2008 a scos la lumină slăbiciunile operaţionale ale armatei ruseşti şi l-a determinat pe Vladimir Putin, acum preşedintele Rusiei, să investească masiv în modernizarea şi restructurarea forţelor armate.
Printre achiziţiile militare notabile sunt două transportoare de asalt franţuzeşti din clasa Mistral printr-un contract record de până la 1,6 miliarde dolari – potrivit The Washington Post - semnat în iunie 2011.
Rusia are opţiunea de a achiziţiona încă trei astfel de nave, care pot transporta 16 elicoptere, patru transportoare de debarcare, până la 70 de vehicule inclusiv 13 tancuri grele şi 450 de soldaţi. Navele pot fi folosite şi ca centru de comandă, potrivit unui studiu realizat de grupul europarlamentar al Verzilor. Primul transportor, Vladivostok, va fi livrat anul acesta, iar al doilea, Sevastopol, în 2015.
Acesta este cel mai mare acord încheiat de Rusia cu o ţară membră a NATO de la înfiinţarea alianţei şi cea mai mare vânzare din domeniul apărării a unei ţări occidentale către Rusia de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Franţa are în dotare doar trei nave Mistral.
Avertismentele statelor baltice, criză de „isterie“
În noiembrie 2011, cel mai mare producător german de tehnologie militară, Rheinmetall Defence, a semnat un contract de 398 milioane dolari cu Rusia pentru dezvoltarea „unui centru de antrenament de luptă pentru forţele terestre ruseşti“.
Franţa, Germania şi Rusia s-au grăbit să caracterizeze acordurile ca momente istorice care semnalizează un nivel de cooperare fără precedent.
Acestea în condiţiile în care statele baltice au fost catalogate ca „isterice“ pentru că au criticat înţelegerile dintre Franţa şi Rusia pentru construirea navelor de asalt, notează într-un material publicat de EUobserver Tomas Jermalavicius, cercetător la The International Centre for Defence Studies din Tallinn. Acordul francez implică transferul de tehnologie militară ultramodernă în Rusia.
„Afacerea a trimis un mesaj puternic oricui ar fi găsit ceva de spus. Indiferent de ceea ce Kremlinul intenţionează să facă în statele vecine sau mai departe, indiferent de cât de mult îi supără pe aliaţi vânzările de armament şi indiferent de consecinţele strategice pe care aceste politici le au pe termen lung, este mai important banul“, scrie Jermalavicius. Afacerea Mistral a spart gheaţa pentru francezi. Au urmat alte proiecte, precum dezvoltarea franco-rusescă a unei noi generaţii de vehicule de asalt de infanterie. Thales, un colos francez al tehnologiei militare, ajută la echiparea armatei ruseşti cu aparatură care facilitează acţiunile pe timp de noapte. Cu aceste aparate vor fi dotate tancurile T-90.
Luna trecută, Dmitri Rogozin, vicepremier rus responsabil cu industria de apărare, a declarat începutul unei noi ere a cooperării militare franco-ruseşti, care implică un schimb mai mare de informaţii.
Un centru german de antrenament pentru trupele ruseşti cum au doar statele cu cea mai modernă tehnologie
Cât despre ajutorul militar dat Rusiei de Germania, cu centre de antrenament ultramoderne de genul celui vândut de Rheinmetall Defence sunt dotate doar armatele statelor vestice cele mai dezvoltate tehnologic. Echipamentul Rheinmetall simulează condiţii reale de luptă şi analizează performanţele trupelor şi ofiţerilor. Acest centru are capacitatea de a antrena până la 30.000 de soldaţi pe an.
Afacerea germană a trezit în Polonia îngrijorări că livrarea de echipament militar modern în afara NATO şi a UE poate afecta interesele de securitate ale aliaţilor.
Ca şi în cazul afacerii franţuzeşti, acordul cu Germania implică transfer substanţial de tehnologie, care ar putea fi reprodusă de ruşi.
Logistica, modernizarea şi întreţinerea sunt de mult timp o problemă pentru armata rusă deoarece aceste servicii au fost puse în seama unor firme de stat, ale căror activităţi sunt adesea împiedicate de corupţie, delapidare şi neglijenţă.
Firmele germane livrează, de asemenea, echipamente montane cu care ar putea fi dotate trupele ruseşti din Caucazul de Nord.
Rusia a lansat în 2011 un program de peste 700 de miliarde de dolari pe zece ani pentru modernizarea armatei, inclusiv pentru reconstruirea industriei apărării, depăşite tehnologic.
Italia şi Marea Britanie au poftit şi ele la banii ruşilor
Italia nu a rămas nici ea departe de banii ruşilor. În decembrie 2011, Italia a semnat un acord de vânzare a 60 de vehicule universale M-65E pentru armata rusă. Zvonurile spun că înţelegerea este mai mare. Primele 58 de vehicule au fost produse la o uzină rusească din Vorozneh, iar celelalte urmează să fie asamblate la o nouă fabrică a KAMAZ din Tatarstan de cel mai mare producător auto al Rusiei. Acesta este primul contract major semnat de Italia cu Rusia. De teama copierii tehnologiei, guvernul italian a limitat vânzările acestor blindate doar către Rusia.
Toate aceste acorduri înseamnă că pentru Germania, Franţa, Italia şi alte state din Europa de Vest care vând tehnică şi echipament militar Rusiei Moscova este un partener de afaceri, unul care-şi etalează forţa militară pentru a intimida.
Marea Britanie a acordat doar anul trecut licenţe de export de armanent către Rusia de 80 milioane lire sterline. Vânzările includ echipamente pentru aeronave şi elicoptere militare şi muniţie. Una din licenţe prevede livrări nelimitate de piese pentru avioane militare.
Licenţele au fost acordate cu toate că ministerul britanic de externe a inclus Rusia printre ţările despre care are îngrijorări în privinţa respectării drepturilor omului. Ministerul a avertizat, chiar, despre „deteriorarea marcantă a drepturilor omului caracterizată prin încercări de a controla societatea civilă, limitarea opoziţiei politice şi marginalizarea grupurilor minoritare“.
„Criza din Ucraina arată că exportul de arme şi de tehnologie militară poate pune în pericol stabilitatea şi pacea în întreaga regiune. Trebuie oprite imediat exporturile statelor UE către Rusia. Din 2007 până în 2011 arme în valoare de 900 milioane euro au fost exportate de UE în Rusia. Trebuie să înceteze“, a afirmat Rebecca Harms, copreşedintele Verzilor, citată de EurActiv.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.03.2014
