O bancă ungară controlată de un aliat al premierului Viktor Orban şi la care statul deţine 49% din acţiuni a făcut o ofertă pentru cumpărarea subsidiarei locale a grupului bancar austriac Raiffeisen, potrivit presei ungare, care scrie că sub controlul statului vor intra, probabil, şi activele unităţii locale a Erste, tot o bancă austriacă. Raiffeisen şi Erste sunt printre cei mai mari jucători străini din industria bancară ungară.
Subsidiara locală a Raiffeisen International Bank ar putea fi preluată de Széchenyi Bank, la care statul ungar deţine o participaţie de 49% din acţiuni cumpărată în vara anului trecut, scrie cotidianul Magyar Hírlap. Potrivit acestuia, Széchenyi Bank, al cărei acţionar majoritar este compania imobiliară şi de management de active T&T Ingatlanforgalmazó és Vagyonkezeló, cu puternice legături cu şeful Agenţiei Guvernamentale de Gestionare a Datoriei István Törócskei, a înaintat deja o ofertă de achiziţie, analizată de Raiffeisen International.
Citând surse guvernamentale, cotidianul scrie că şi activele locale ale Erste Bank ar putea ajunge, probabil indirect, sub controlul statului, subliniază Portfolio.hu.
Veştile vin după ce premierul Orban a anunţat că vrea ca peste jumătate din sistemul bancar să revină pe mâini ungare şi după ce perspectiva exit-ului unor bănci străine de pe piaţa locală a făcut în ultimele săptămâni vâlvă în presă.
După ce au adus pericolul creditelor în valută, băncile străine stau acum degeaba
Guvernatorul băncii centrale György Matolcsy, un aliat apropiat al premierului, a declarat anul trecut că patru mari bănci controlate din străinătate se vor retrage din Ungaria în următorii doi ani şi că se aşteaptă ca pe termen mediu şi lung băncile mai mici, deţinute de acţionari maghiari, să-şi majoreze cota de piaţă.
Matolcsy acuză băncile că nu acordă împrumuturi şi că au ales să stea degeaba şi să nu ajute economia. Băncile se plâng în schimb că în Ungaria plătesc cele mai mari taxe din Uniunea Europeană şi că profiturile le sunt reduse de schemele prin care guvernul încearcă să reducă povara care apasă pe cei care au luat credite în monedă străină şi să elimine de pe piaţă creditele imobiliare în valută.
Datoriile în monedă străină reprezintă o problemă spinoasă pentru societatea ungară deoarece mulţi unguri au cotractat credite în valută, în special în franci elveţieni, în deceniul trecut în perioada de boom economic, când acestea erau foarte ieftine.
Criza financiară globală a cauzat însă deprecierea puternică a forintului, provocând astfel probleme majore consumatorilor cu împrumuturi în monedă străină. În multe cazuri, costurile lunare ale unui astfel de credit au crescut şi de peste două ori. Criticii spun că băncile străine au încurajat şi au alimentat cu capitalul ieftin adus din zona euro frenezia împrumuturilor în valută.
Pentru că reduc puterea de cumpărare a ungurilor, guvernul vede în creditele în monedă străină un risc pentru economie şi de aceea a lansat, în pofida rezistenţei băncilor, mai multe scheme prin care aceste împrumuturi sunt transformate în credite în forinţi la un curs de schimb favorabil împrumutatului.
Dacă austriecii se retrag, italienii sunt hotărâţi să rămână
Majoritatea băncilor mari din Ungaria sunt deţinute de jucători din Europa Occidentală precum Erste şi Raiffeisen, KBC Group din Belgia şi Intesa Sanpaolo şi UniCredit din Italia.
La cea mai mare bancă, OTP, acţionarii maghiari deţineau doar 29% din acţiuni la sfârşitul lunii septembrie, inclusiv o participaţie de 5% controlată de stat. Alţi doi jucători de categorie grea, MKB Bank şi MFB, sunt deţinuţi de stat.
Raiffeisen Bank International a trimis până acum semnale contradictorii privind planurile pentru Ungaria. Grupul a indicat în noiembrie că nu exclude posibilitatea ieşirii de pe piaţa ungară şi de pe cea slovenă.
„Pe lângă Ucraina, pieţe precum Ungaria şi Slovenia sunt sub analiză specială şi retragerea de pe aceste pieţe nu poate fi exclusă“, se arată într-un comunicat al Raiffeisen publicat pe 18 noiembrie.
Ulterior, un executiv de top al băncii a anunţat că banca este hotărâtă să rămână în Ungaria.
„Nu vrem să ne retragem din Ungaria“, a spus atunci un purtător de cuvânt al grupului austriac, citat de The Wall Street Journal.
În pofida pierderilor de pe piaţa maghiară, Intesa Sanpaolo este hotărâtă să rămână în Ungaria, potrivit unităţii locale CIB Bank. Subsidiara îşi modifică structura pentru a reveni pe profit. În ceea ce priveşte UniCredit, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est Gianni Franco Papa a declarat în decembrie că banca va trebui să-şi reanalizeze afacerile din Ungaria dacă Budapesta impune noi taxe în sectorul financiar. „Însă trebuie să fie clar că UniCredit intenţionează să stea în Ungaria“, a afirmat Papa.
Într-o analiză publicată în decembrie, agenţia de rating Fitch a indicat că băncile austriece „ar putea lua în considerare ieşirea totală“ din Ungaria, în funcţie de evoluţia mediului de afaceri.
Pentru Ungaria, 2013 a fost un an bogat în achiziţii
În luna martie, producătorul şi distribuitorul de electricitate Hungarian Electricity Works, deţinut de stat, a încheiat un acord pentru achiziţionarea diviziei ungare de gaze naturale a grupului german E.ON, scrie Budapest Business Journal. Pasul face parte din strategia guvernului de a întări controlul statului asupra activelor strategice şi de a reduce preţurile utilităţilor publice. În octombrie, statul a cumpărat 51% din operatorul rezervelor strategice de gaze naturale MMBF Földgáztároló de la grupul MOL, care a scos la vânzare 72% din unitate. De asemenea, în august operatorul de servicii poştale Magyar Posta, deţinut tot de stat, a primit acordul acţionarilor Takarékbank, banca-umbrelă a cooperativelor de economii din Ungaria, pentru a cumpăra participaţia majoritară la această instituţie. Tot în sectorul financiar, statul a achiziţionat 49% din acţiunile băncilor Gránit şi Széchenyi.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
