Business Internaţional

Ungaria sfidează Comisia Europeană şi sugerează că va creşte povara fiscală a băncilor şi companiilor străine dacă nu va fi scoasă de sub procedura deficitului excesiv

AFP/Mediafax Foto

Viktor Orban, premierul Ungariei, vrea să aducă 50% din sistemul bancar în „mâini ungare“

Autor: Bogdan Cojocaru

12.05.2013, 20:13 1879

Sugestia guvernului se desprinde dintr-un pachet de măsuri elaborat la presiunile CE şi care are ca scop reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB prevăzut de regulile UE. Ungaria a avut anul trecut un deficit bugetar de 2% din PIB, dar Comisia estimează că indicatorul va urca la 3% din PIB anul acesta şi la 3,4% din PIB în 2014 şi apreciază că, din această cauză, Ungaria nu va putea ieşi din procedura de deficit excesiv fără noi măsuri fiscale, scrie The Wall Street Journal.

Bruxellesul a reproşat de mai multe ori Budapestei că politicile aplicate până acum pentru diminuarea deficitului nu sunt sustenabile deoarece se bazează pe măsuri extraordinare, precum naţionalizarea fondurilor private de pensii şi suprataxarea unor sectoare dominate de companii străine, precum cel bancar, energie, telecom sau de retail.

Ca răspuns la criticile Comisiei, Budapesta va îngheţa cheltuielile administrative la nivelul de 0,3% din PIB, deşi crede că acest pas nu este necesar.
 

„Măsuri injuste şi inutile“

„Putem spune cu mâna pe inimă că aceste măsuri nu sunt necesare. Sunt injuste şi nedrepte“, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Andras Giro-Szasz. Dar fără aceste măsuri Ungaria riscă să piardă accesul la fonduri europene vitale în condiţiile în care economia a scăzut cu 1,7% anul trecut. Fondurile europene acoperă 95% din cheltuielile de dezvoltare a infrastructurii, potrivit Bloomberg.

UE va decide pe 22 iunie dacă va scoate Ungaria din procedura de deficit excesiv, în care ţara este încă de la aderare, în 2004. De altfel, majoritatea statelor UE se regăsesc în această procedură.

Guvernul a aprobat şi măsuri de rezervă pentru cazul în care îngheţarea cheltuielilor administrative nu dă rezultate. Astfel, Budapesta va limita investiţiile la 0,2% din PIB anul viitor. O parte din aceşti bani ar fi mers spre construirea unui stadion de fotbal. Majorarea taxelor suplimen­tare impuse băncilor şi compa­niilor străine şi a taxei pe tranzacţii financiare face parte dintr-un al treilea pachet, tot de rezervă. „Mesajul către CE, coroborat cu mesajele politice despre austeritatea nejustificată cerută de Bruxelles este clar: dacă CE rămâne reticentă să renunţe la procedura de deficit excesiv, guvernul va continua să taxeze companiile mari, în marea lor majoritate străine, şi băncile“, a afirmat Eszter Gargyan, analist la Citigroup.
 

Bani mai mulţi de la companiile străine, povară mai mică pentru populaţie

Guvernul a ales suprataxarea anumitor sectoare care au fost foarte profitabile în ultimii ani pentru a evita împovărarea gospodăriilor şi reducerea substanţială a cheltuielilor bugetare. Budapesta mizează pe faptul că jucătorii mari din aceste sectoare nu pot părăsi ţara din cauza infrastructurii pe care au dezvoltat-o acolo, notează WSJ. Companiile străine sunt deranjate şi de eforturile Budapestei de a reduce facturile la utilităţi, care au făcut ca profiturile distribuitorilor de gaze naturale şi electricitate să scadă.

Liderii partidului de guvernământ Fidesz au îndemnat joi guvernul să nu cedeze presiunilor venite de la Bruxelles deoarece UE „face abuz de putere“, a afirmat Antal Rogan, liderul facţiunii Fidesz din parlament. Taxele speciale şi tăierea preţurilor utilităţilor „contravin intereselor compa­niilor mari“, a mai spus Rogan.

Ponderea activelor străine în totalul sistemului bancar este de 80% în Ungaria, iar băncile din acest stat plătesc cele mai mari taxe din UE. Premierul Viktor Orban le reproşează băncilor că nu contribuie prin creditare la relansarea economiei şi vrea să aducă 50% din sectorul bancar în „mâini ungare“.

Războiul lui Orban cu băncile este vechi. Budapesta a introdus în 2010 o taxă specială, de criză, pe activele bancare cu scopul de a strânge bani pentru acoperirea deficitului bugetar. Taxa a venit cu promisiunea că va fi înjumătăţită în 2012 şi se va renunţa la ea anul acesta. Impozitul, de 0,15% pentru instituţii financiare cu active de până la 50 milioane forinţi (164.000 euro) şi de 0,53% pentru bănci cu o valoare a activelor mai mare, a fost însă făcut permanent. Motivul invocat de guvern a fost că vor, nu vor, toţi trebuie să participe la sprijinirea economiei. Taxa ar urma să aducă 700 de milioane de euro pe an.

După cum recunoaşte şi asociaţia băncilor din Ungaria, „creditarea s-a redus cu peste o treime în ultimii patru ani, iar fără credit economia ungară nu poate creşte“. Activele bancare s-au diminuat cu aproape 10% anul trecut, iar creditarea corporate şi de retail a scăzut cu 13%, respectiv 16%, scrie Financial Times.

 

Orban vede în economia ungară un lider regional

Premierul ungar Viktor Orban anticipează că economia va creşte cu 1% anul acesta, cel mai rapid ritm din regiune, potrivit Budapest Business Journal. Anul 2014 este an electoral în Ungaria, stat pentru care CE estimează un avans economic de doar 0,2% pentru 2013. Pentru România, Comisia anticipează o creştere a PIB de 1,6%.

Guvernul de la Budapesta va lansa o iniţiativă demografică în a doua jumătate a anului, în funcţie de evoluţia economiei, pentru a încuraja părinţii tineri să aibă mai mulţi copii. Economia ungară a terminat anul trecut în recesiune şi unii analişti cred că nu-şi va reveni nici anul acesta.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO